"Vrem să revenim la afaceri de 20de milioane de euro, cât aveam în 2008. Anul trecut am obţinut 14,8mil. euro şi am revenit pe creştere", spune Daniel Mocanu, managingdirector şi acţionar al DAAS.
Din totalul cifrei de afaceri deanul trecut 55% au provenit din proiectele din retail, iar restuldin HoReCa. Pentru anul acesta Mocanu estimează o creştere aponderii retailului până la 65%. "Estimăm o creştere cu 70% acifrei de afaceri pe segmentul de retail pentru că se vor deschidemai multe magazine.
Companii precum Mega Image, Billaşi Carrefour, care au fost capul de afiş în 2010, grăbesc ritmul înacest an." Printre clienţii companiei DAAS pe segmentul de retail -frig comercial (echipamente frigorifice comerciale) se mai numărăşi real,- ("căruia i-am făcut 6 magazine"), Kaufland (5 magazine),Auchan (4 magazine), Cora (2 magazine), Mega Image (50 demagazine). "Pentru Mega Image am realizat cinci magazine doar înprimul trimestru. La fel şi pentru Unicarm, în timp ce pentru Billadouă. Tot în primul trimestru am echipat şi câte două benzinăriiAgip şi Lukoil." Mocanu estimează că piaţa de frig comercial vacreşte de la 28-30 mil. euro în 2010 la 36-40 mil. euro acest an.În ceea ce priveşte cota de piaţă a DAAS el estimează tot ocreştere de la 28,7% la 30%.
Pe segmentul de retail DAAS nu seocupă doar cu dotarea magazinelor cu echipamente de frig comercial,ci şi cu dotarea cu rafturi şi sis teme de depozitare (pentru Lidl)şi cu echipa mente pentru Hot Corner (pentru patiserie).
HoReCa avansează, dar mailent
În ceea ce priveşte cifra deafaceri ce provine din segmentul de HoReCa, Mocanu spune că anulacesta vom vedea o creştere, dar nu la fel de puternică precum ceadin perioada anterioară crizei. El estimează un avans de 8% peaceastă piaţă.
Pentru jucătorii din HoReCa DAASfurni zează bucătării profesionale, baruri pro fesio nale şiechipamente complete de bar şi spălătorii industriale şicurăţătorii chimice.
Pre ţurile pentru o bucătăriemică încep de la 25.000-30.000 de euro şi "pot creşte spectaculos".Bucătăriile mari ajung să coste câteva sute de mii deeuro.
"Preţul unei bucătării pentru unhotel de cinci stele ajunge să coste cât dotarea unui hipermarketcu echipamente de frig comercial.
În primul caz durata de realizarea proiectului depăşeşte un an în timp ce în cel de-al doileaaceasta se situează în jurul a trei luni." Pe acest segment, înportofoliul de clienţi al DAAS se numără hotelul Radisson Blu -"căruia i-am dotat zece bucătării", hotelul J.W.
Marriot, hotel Epoque, Petrom City, Spring Time, KFC şi HardRock Cafe.
Mocanu estimează piaţa deechipamente pentru HoReCa la 35-40 mil. euro, în creştere cu1,5-2%.
"Este important semnalul, ceea ceînseamnă că este important dacă există creştere, chiar dacă se vededoar o revenire fragilă. În aceste con diţii scade nervozitatea şicreşte încrederea." El afirmă că piaţa HoReCa este foartefragmentată şi că segmentul hotelurilor, între una şi trei stele,este foarte mare. Totuşi DAAS s-a poziţionat atât pe segmentul defrig comercial cât şi pe HoReCa în zona superioară apieţei.
"Ştiu că piaţa low şi medium estede volum şi avem studiile de intrare pe aceste segmente.Nu suntem însă adepţii ideiică putem vinde la fel de bine şi la o stea şi la cincistele".
Cum se desfăşoarăprocesul
Directorul DAAS explică procesulastfel: "De regulă suntem solicitaţi să participăm la un proiect.Iniţial are loc licitaţia, apoi negocierea directă, cererea deofertă, rundele de întâlniri şi negocierea finală. Din momentulcând are loc licitaţia până când proiectul este gata durează întreşase şi 18 luni".
În ceea ce priveşte plataserviciilor, Mocanu explică faptul că aceasta diferă în funcţie departener - dacă este o companie mare, multinaţională sau un jucătormic.
Pentru jucătorii mari avansuleste tot mai rar cerut, plata făcându-se la 30-60 de zile de lafinalizarea montajului.
În cazul companiilor româneştiavansul ajunge şi la 100%, în cazul acelor jucători în care risculde neplată este foarte mare. Tot în ca zul lor poate fi cerută oscrisoare de garanţie ban cară. Cu cât avansul este mai mare însă,preţul scade.
"Există o diferenţă majoră întrecom paniile mari din străinătate prezente şi în România şiantreprenorii români. Primii încearcă să obţină o situaţie de tipwin-win (câştig pentru ambii parteneri). Companiile româneştiutilizează o poziţie de forţă şi îşi impun punctele de vedere.Multor români le lipseşte educaţia în business, de aceea preferămsă negociem cu companiile de renume, fie ele străine sauromâneşti."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
