România are două mari puncte vulnerabile înevaluările care încep săptămâna aceasta cu misiunea FMI:arieratele, care au crescut din nou în loc să scadă, şi gradul deabsorbţie a fondurilor europene, care rămâne o dezamăgire, afirmăMihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
"Arieratele înregistrează o uşoară creştere,atât la nivel central, cât şi local.
Aici este o problemă structurală, care nupoate fi rezolvată decât prin noi reforme, prin întărireacapacităţii administrative şi a managementului din companiile destat." În precedentul acord cu FMI şi Comisia Europeană Guvernul afost nevoit să solicite derogare după derogare pentruneîndeplinirea angajamentelor privind restanţele la plată alestatului, care ar fi trebuit de fapt eliminate complet.
Problema cronicizată a arieratelor a atrasşi atenţia Comisiei Europene. Surse oficiale afirmă că recent aavut loc la Bruxelles o şedinţă cu reprezentanţi ai autorităţilor,experţi ai FMI şi ai Comisiei în care au fost discutate cauzeleacumulă rii de noi arierate şi soluţiile care pot fiaplicate.
Companiile de stat, analizate una câteuna
La capitolul soluţii, Mihai Tănăsescu spunecă există mai multe posibilităţi care vor fi analizate în cadrulactualei vizite a misiunii FMI la Bucureşti, focusul fiind pecompaniile de stat care nu-şi achită facturile.
"Se va face o analiză companie cu companiepentru a se vedea care variantă este mai potrivită. Se pot avea învedere majorări de capital sau securitiză ri ale datoriilor.Esenţială este impunerea unei discipline financiare, iar aiciproblema ajunge la calitatea modului în care este condusă ocompanie de stat." Dacă acum trei luni atât preşedintele TraianBăsescu, cât şi premierul Emil Boc vorbeau întruna despre manageriprivaţi la companiile de stat, ulterior subiectul a dispărut de peagenda publică a autorităţilor, fără a fi iniţiat vreun proces deselecţie/recrutare de potenţiali executivi neafiliaţipolitic.
"Într-adevăr, subiectul nu a mai fost înatenţie în ultima vreme, însă va fi reluat în discuţiile careurmează. Introducerea managementului privat în companiile de stateste crucială pentru asigurarea unei conduceri responsabile aacestor societăţi, iar această idee nu numai că nu va fiabandonată, ci se va cere accelerarea implementării." Implementarease anunţă dificilă pe de-o parte pentru că necesită multă voinţăpolitică, pe de alta pentru că numărul managerilor profesioniştidoritori este restrâns atât timp cât nu există garanţii privindindependenţa deciziilor şi susţinerea necesară aplicăriiacestora.
Tănăsescu spune că de această dată şiComisia Europeană se va implica foarte puternic în rezolvareaproblemei arieratelor.
De asemenea, se va insista încă o dată peabsorbţia fondurilor europene, care sunt canalul principal princare poate fi susţinută dezvoltarea economiei. Nu în ultimul rândli se va solicita auto rităţilor să avanseze cu procesul deprivatizare.
"Procesul a început, nu e simplu, dar existădeterminare în a merge mai departe.Viteza nu este cea dorită, dar e clar căaceasta este direcţia şi nu e loc de abateri." Singurul exemplu deproiect demarat este vânzarea de către stat a pachetului de 9,8%din acţiunile Petrom.
"Oferta de acţiuni Petrom este ooperaţiune-pilot foarte importantă, al cărei succes ar da mai multăîncredere investitorilor străini şi de care va depinde şi modul încare se vor desfăşura celelalte tranzacţii proiectate." Discuţiiledintre Guvern şi FMI se anunţă dificile, premierul Emil Bocsolicitând ieri în şedinţa executivului ca partea română să fiereprezentată la negocieri la nivel de ministru plin, nu de secretarde stat.
Această problemă a apărut îndiscuţiile precedente cu Ministerul Finan ţelor, care e reprezentatde multe ori de secretarii de stat Gheorghe Ghergina sau BogdanDrăgoi, dar şi cu Ministerul Economiei.
Nici ministrul finanţelor,Gheorghe Ialomiţianu, nici cel al economiei, Ion Ariton, nu cunosclimba engleză, fiind necesară prezenţa translatorilor
Execuţia bugetară nu puneprobleme, provocarea va fi în 2012
Tănăsescu afirmă că deficitulbugetar pe prima jumătate a anului se menţine în parametriinegociaţi cu FMI, ba chiar există şi "o rezervă bună", iar ţintaanuală de 4,4% din PIB nu va ridica probleme.
"Dificultatea nu este legată de2011, când deficitul va fi OK, în limita stabilită.
Anul viitor vine provocarea,pentru că ţinta de 3% din PIB este ambiţioasă, darrealizabilă.Trebuiecontinuate reformele pentru a ţine sub control deficitul şiarieratele chiar dacă va fi an electoral şi presiunile vor fi mari.Determinarea politică va fi crucială."
Exporturile dau semne de oboseală,trebuie găsite motoare alternative de creştere
Economia s-a menţinut pe creştere întrimestrul al doilea, chiar dacă dinamica a fost mai lentă decât întrimestrul I, potrivit datelor disponibile.
"Putem spune că T2 a rămas în teritoriulpozitiv. Exporturile încă reprezintă canalul cel mai important decreştere, dar în ultimele luni se observă semne de oboseală, carevin din oboseala Europei Occidentale, inclusiv a economiei germane,unde scade consumul. Această situaţie trebuie să ne conducă lagăsirea unor motoare alternative de creştere şi ne trebuie politicipublice mai bine desenate în acest sens." El spune că agriculturaare un an bun, iar producţia se va reflecta pozitiv atât înevoluţia PIB, cât şi în scăderea presiunilor inflaţioniste. "Datelepreliminare arată un an agricol bun. Problema este că România nutrebuie să mai fie ţara care se bucură când plouă şi plânge când esecetă. Ne trebuie investiţii pentru ca agricultura să fie în modconstant un motor structural puternic de creştereeconomică."
Turbulenţele legate de Italia au maimult componentă politică
Mihai Tănăsescu consideră că turbulenţ elecare au agitat pieţele financiare în ultimele săptămâni pornind dela temerile privind vulnerabilitatea Italiei la capitolul datoriepublică au mai mult componentă politică decât economică.
"Europa trebuie să fie foarte fermă şi unităîn a da răspuns pieţelor. Sper ca reuniunea de joi a şefilor destat şi de guvern din zona euro privind continuarea sprijinuluipentru Grecia să vină cu o concluzie puternică, Europa să iasă cu osingură voce fermă, iar ţări precum Finlanda, Olanda şi Germania săsprijine un angajament politic. Cu cât mai repede avem un asemeneamesaj, cu atât mai bine pentru întreaga lume pentru că altfelriscurile de propagare a instabilităţii suntincalculabile."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
