Primii100 de exportatori de pe piaţa locală au adus anul trecut 52% dintotalul exporturilor României, adică 19 mld. euro, potrivit datelorfurnizate ZF de către Camera de Comerţ şi Industrie aRomâniei.
Topul este dominat de producătorii decomponente auto şi arată că România nu este în stare la nivelulproduselor alimentare decât să exporte materie primă, în top 100nefiind niciun producător de alimente, ci doar traderi decereale.
Singurele produse finale exportate suntautomobilele Dacia, telefoanele Nokia, frigiderele Beko de laArctic, maşinile Ford. În rest toată lumea lucrează piese auto careintră în componenţa automobilelor şi unde materia primă e tot dinimport sau mobilă pentru Ikea, textile pentruBenetton.
O prezenţă importantă o au exportatorii dedeşeuri metalice, firme ca Remat din Călăraşi arătând că marilecombinate industriale aleg calea exporturilor de fiervechi.
Deşi exporturile au fost sectorul vedetă aleconomiei în 2010 şi importanţa lor a fost subliniată de toţi ceicare declară în fiecare zi că România a ieşit din criză, douădintre ministerele care ar trebui să deţină situaţii detaliate cufiecare mare exportator român nu au transmis un astfel declasament. ZF a trimis la sfârşitul săptămânii trecute solicitărilegate de cei mai mari 20 de exportatori români şi către MinisterulEconomiei şi Ministerul Finanţelor, care nu au răspuns însăsolicitării ZF până la închiderea ediţiei.
Dacia a rămas pentru al doilea an consecutivcel mai mare exportator român, după ce în 2008 producătorul deţinutde Renault se afla pe locul patru, Dusterul şi celelalte branduriproduse la Mioveni generând vânzări de 3 mld. euro pe pieţeleexterne anul trecut, potrivit estimărilorZF.
În 2008, clasamentul celor mai mari 100 deexportatori era condus de combinatul siderurgic din Galaţi, deţinutde miliardarul Mittal.Revenirea cererii pe pieţele externe şi cursulde schimb avantajos au adus anul trecut o creştere nesperată aexporturilor, cu 28% comparativ cu anul 2009, la 37,2 mld.euro.
Daciile de la Piteşti şi telefoanele Nokia madein Cluj au fost vedetele în 2010. Atât Renault, cât şi Nokia aumizat puternic pe pieţele externe şi au reuşit astfel să se menţinăpe creştere într-o perioadă în care economia românească s-a afundatîn recesiune.
Cele două generează împreună circa 11% dinexporturile României.
Vânzarea de maşini produse la Mioveni pe pieţeca Germania, Franţa sau Italia a reuşit să readucă exporturileRomâniei chiar peste nivelul de dinainte decriză.
În anul de graţie 2008 exporturile autotalizat 33,6 mld. euro, creşterea faţă de 2007 fiind de 13,8%.Lunile septembrie, octombrie şi noiembrie din 2010 au adus chiarrecorduri istorice pentru valoarea lunară a exporturilor, care aoscilat în jurul a 3,5 -3,6 mld. euro.
Firmele din domeniile auto sau petrolier şitelefonie au rămas în vârful topului, în timp ce clasamentul celormai mari 100 de exportatori nu include companii exportatoare debunuri alimentare, ci există doar traderi decereale.
Dinamica ridicată de creştere s-a datoratinvestiţiilor substanţiale în capacităţile productive din aniianteriori şi stabilizării cursului de schimb în jurul nivelului deechilibru, în viziunea analiştilor.
"Industria auto şi industria echipamentelorelectrice au o valoare adăugată bună, prin urmare dezvoltareaacestora ca parte a exporturilor României este binevenită, cu atâtmai mult cu cât ne plasează în circuitul european atât cadezvoltare, cât şi în termeni decompetitivitate.
De asemenea, industria lem nului din Româniaare un avantaj competitiv prin resursele disponibile. Industriilecare au legătură cu exporturile au fost cele care au manifestat otendinţă de redresare, exporturile reprezentând şi singura sursă decreştere pentru România, celelalte sectoare înregistrând scăderi,mai ales non-tradables sau construcţiile", spune Rozalia Pal,economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Faptul că ne plasăm în circuitul european estefoarte bun, dar în acelaşi timp trebuie să vizăm şi o anumitădiversificare spre alte părţi ale lumii.
"Cred că orientarea producţiei spre industriicu valoare adăugată mai ridicată, bazată pe tehnologie avansatăeste în beneficiul ţării şi o sursă solidă de creştere aproductivităţii muncii şi veniturilor. În prezent, peste 70% dinexporturile României sunt îndreptate către UE, însă din acestea oparte are ca destinaţii indirecte alte zone în afara Europei. Deexemplu, componentele pe care le furnizăm Germaniei sunt folositela asamblarea maşinilor care merg către Asia", a mai spusPal.
Pe parcursul anului trecut s-a observatschimbarea structurii exporturilor, remarcânduse scăderea ponderiiproduselor cu valoare adăugată mai mare.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank,a observat schimbarea structurii exporturilor prin scădereaponderii maşinilor şi echipamentelor (-0,4% vs. 2009) şi aproduselor manufacturate (-0,9% vs. 2009) şi creşterea ponderii înstructura exporturilor a materiilor prime (+1%), a produseloragroalimentare, băuturi şi tutun (0,3%) şi a produselor chimice(0,7%).
O altă tendinţă observată este potenţialulridicat de creştere al exporturilor româneşti în ţările din afaraUE, unde s-a înregistrat în 2010 un ritm de creştere de 38,7% an/ancomparativ cu 24,4% în ţările intra-UE, ceea ce este un argumentpentru ca statul să-i sprijine pe exportatorii românii să pătrundăpe pieţele din afara UE cu ritmuri înalte decreştere.
Deşi au avut o evoluţie bună în 2010,exporturile nu au reuşit să antreneze revenirea eco nomiei care acontinuat să se zbată în recesiu ne, în absenţa redresării cereriiinterne. Poten ţialul exporturilor este limitat, având în vedereponderea redusă a acestora în PIB, de circa 30%. Pentru acest anunii analişti anticipează încetinirea ritmului de creştere aexporturilor.
Iar dacă în 2010 importurile au crescut mailent decât exporturile, pentru perioada următoare se anticipeazăinversarea situaţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
