Mi se intampla destul de des ca, vorbind despre politica, sa fiu tratat de ceilalti cu raceala, sa fiu privit cu suspiciune. Simplul fapt de a ma ocupa de acest domeniu pare sa faca din mine un individ indoielnic. Cunosc persoane, destul de bine plasate, pentru care Constitutia trebuie sa fie o Biblie foarte groasa, imposibil de citit si de inteles. Daca ai cumva necuviinta de a cita din aceasta brosura, pentru a sustine o idee sau alta, esti imediat taxat. Cine esti tu, domnule, de citesti Constitutia? Cu ce drept vii tu sa citezi din ea? Nu cumva te crezi mai mult decat esti? Am constatat ca acesti oameni, care au joburi de profesori, functionari, angajati la firme importante pe posturi bine platite au o cunoastere vaga a sistemului politic si a vietii politice. Nu stiu, adesea, cine este presedintele Senatului; nu cunosc numele ministrilor; nu au habar despre doctrinele politice si, in general, nu sunt la curent cu ce se intampla. Nu citesc presa, nu urmaresc stirile. Cei mai multi declara ca lectura ziarelor este o chestie vulgara sau inutila. Unii spun ca nu citesc presa ca sa nu fie manipulati! Deci, a se slabi.
Avand informatii putine si necunoscand regulile de functionare a sistemului, nu e de mirare ca viziunea lor despre politica este atat precara, de subiectiva. Pe cat de neclar este totul in capul lor, pe atat de siguri sunt de adevarul afirmatiilor pe care le profereaza. Cei mai indarjiti sustinatori ai unei cauze politice, pe care i-am intalnit, nu cunosc mai nimic despre viata politica. Nu stiu mai mult decat ceea ce afirma si, pentru ca nu au argumente, sunt extrem de agresivi. Adica, sunt prosti.
Cunosc pe cineva care sustine sus si tare ca votul uninominal este singura solutie pentru a schimba clasa politica, dar - in contextul dezbaterilor pe acest subiect - nu a auzit totusi de ProDemocratia. Opinia lui poate sa fie corecta, dar in acest caz nu e mai mult decat o prejudecata. In afara de fraza mai sus amintita - uninominalul e bun! - altceva nu mai stie. Daca vrei sa intri cu el in amanunte si sa discuti, va incepe sa creada ca faci parte din categoria retrograda a celor care vor vot pe lista. Evident, nici pe departe nu sustin ca toti cei care cred in votul uninominal sunt neinformati.
Acesta este un caz tipic, foarte raspandit. Sunt persoane care nu stiu unde este sediul Guvernului, dar il au la inima pe Tariceanu; care cred ca Traian Basescu poate sa dea jos Guvernul, dar de fapt nu vrea etc.
Multimea prejudecatilor este invers proportionala cu informatia pe care o detii. Trebuie spus ca a te informa este o activitate nu tocmai usoara; a citi presa presupune un efort de concentrare, de combinare a datelor, de analiza, altfel spus: trebuie sa-ti pui mintea la contributie. Dar nu este mai simplu sa iei de bune cateva idei mari si late si astfel sa fii scutit de travaliul informarii sistematice? De pilda, foarte multi au o parere dezastruoasa despre Parlament. Imaginea lor, extrem de saraca, se reduce la niste supraponderali care dorm in fotolii. De aici, ei trag concluzia ca Parlamentul este un lucru rau. Daca vrei sa discuti despre rolul Parlamentului, despre procesul de adoptare a legilor si despre discutiile din comisii, este ca si cum ai incerca sa le iei apararea dusmanilor natiunii. Aceasta nu inseamna ca toti cei care au opinii critice fata de activitatea Parlamentului sunt neinformati.
Ma inspaimanta ca oameni ce par inteligenti sunt atat de stramb plasati in realitatea politica. Din aceasta cauza, sunt inclinat sa cred ca, de fapt, acestia nu sunt chiar atat de inteligenti. Nu au vointa de a se informa in legatura cu altceva decat cu lucrurile care ii afecteaza direct: serviciul, casa, masina etc. Am observat ca, in general, ei nu merg nici la filme, nu citesc nici carti, nu fac aproape nimic din ceea ce pare inutil. Reprezentarile lor despre ceea ce se intampla in jur au de aceea un caracter accidental si afectiv. Ai zice ca s-au nascut plictisiti. Cred de aceea ca, inainte de a acuza clasa politica pentru toate si chiar pentru mai mult decat atat, ar trebui sa ne uitam la alegatori. Nu este suficient ca politicienii sa fie alesi uninominal. Mai trebuie si ca ei sa fie votati de constiinte lucide si informate, autonome, critice: de constiinte uninominale.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
