In Romania, consumam cu mult peste ce producem. Un deficit reflectat dramatic de balanta comerciala. Dar si de bugetele intreprinderilor cu pierderi.
Cresterea economica, intemeiata acum mai mult pe consum, incepe sa incetineasca pasul. Iar consumul, fara o echilibrare cu oferta, nu va aduce nici redresarea exporturilor, nici echilibrarea balantei de plati si nici imbunatatirea conditiilor de trai ale populatiei.
Oferta restransa e o povara pe care o ducem in spate de multa vreme. De ce sa mai rascolim trecutul? Fiindca numai asa vom putea sa cunoastem bine cauzele bolii.
In ''97, cand predominanta a devenit optiunea pentru o "crestere minus", ne-a fost limpede ca se incerca o iesire din epoca risipei de resurse. Apoi, s-a vazut ca vechile structuri ale economiei noastre si-au epuizat resursele de crestere sanatoasa. Un lucru nu s-a inteles insa: ca fara o restructurare profunda a economiei Romania nu va mai putea sa obtina decat o crestere bolnava. O reducere a ritmului de crestere a PIB era absolut necesara
pentru a corecta deficitele si a tempera inflatia. Am indurat trei ani de recesiune.
Acestea au fost mizele. Cum insa reformele s-au produs cu incetinitorul, am obtinut numai jumatate din rezultatul scontat: din 2000 am trecut la crestere, a fost calmata inflatia, dar deficitele au continuat sa-si faca de cap.
Acum, cu sufletul la gura, incercam sa grabim reformele. Vrem ca piata, inteleasa ca fenomen natural, sa intre definitiv in viata noastra economica. Trecutul insa ne mai influenteaza pasii, prin vechile reflexe ce au supravietuit in noi.
Trecutul, nu istoria. Istoria ne reaminteste ca o natie este matura pentru schimbare daca intelege bine ce reprezinta valoare, ce trebuie sa fie aruncat si ce trebuie sa fie pastrat. Probabil insa ca noul timp al schimbarii ne-a surprins nepregatiti.
Dezinflatia, in conditiile continuarii cursei catre preturi adevarate, neinsotita de o cursa pentru costuri adevarate in economia reala, si-a pierdut acum din suflu. Nota de plata prezentata populatiei e consistenta.
O buna parte a acestei note reprezinta corectii de preturi si tarife. O alta parte insa a venit din intreprinderi, cu deosebire de stat, unde preturile continua sa fie canale de scurgere pentru mizeriile din economie: risipa, munca neperformanta, incompetenta manageriala.
Corectiile de preturi vor continua si in 2006. Operatiunea este absolut necesara. Fiindca numai asa vom scapa definitiv si total de inflatia ascunsa. Ceea ce nu inseamna insa ca preturile trebuie sa fie corectate... de dragul corectiilor, cum se mai intampla. Si nici pentru a acoperi, prin corectii de preturi, munca prost organizata.
Un important focar inflationist a ramas insa economia reala, care inca nu si-a reparat pompele ce-i sunt necesare pentru a atrage, in afaceri si in investitii, surplusul de bani din sistemul bancar. Acesti bani inca ajung, in buna parte, in preturi. Ceea ce dovedeste ca economia noastra este inca ineficienta.
Eficienta palida a economiei romanesti are cauze numeroase si complexe. Ne vom
opri, acum, doar asupra uneia: blocarea concurentei.
Fara indoiala ca un climat concurential in economie nu se poate intemeia decat pe piata. Iar piata nu este altceva decat un fenomen natural, care infloreste oriunde nu apar edicte menite s-o suprime. La noi, concurenta - cainele de paza al pietelor - a fost legata de gard multa vreme. Si inca cu un lant scurt. Atat de scurt, incat monopolurile si intreprinderile nerentabile au putut sa-i rada in nas, fiind convinse ca-si pot face jocurile cum vor. Pe pietele interne, desigur. Pentru ca pe marile piete externe, dominate de avantajul competitiv, "socoteala de acasa" nu s-a mai potrivit.
Incepand din ''97, an de an, lantul a fost lungit. Dar concurenta tot legata de gard a ramas. Dupa o jumatate de secol in care in Romania i s-a intors spatele competitiei economice, Legea concurentei se aplica. Dar concurenta ramane ce-a fost: o forma fara fond.
Avem nevoie ca de aer de concurenta. Numai asa vom avea eficienta. Si un PIB mare.
Puterea de cumparare a salariului a crescut. Si continua sa creasca. Am primit bani peste ritmul de crestere al inflatiei. Dar cat timp ramane restransa oferta de produse si servicii, cat timp pe piata nu vom avea mai multe servicii, mai multe bunuri, rezultatele din mai multa munca eficienta, nu vom avea bunastare.
Avem nevoie de un produs intern brut mai mare, mult mai mare. Dar nicidecum nu ne trebuie un PIB umflat cu consumuri din import.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
