Opinii

Capitalismul nu a murit

30.09.2008, 19:44 18

Votul din Congresul american de luni a bulversat din nou pietele financiare, bursele incepand sa aiba noi pierderi ca urmare a socului resimtit. Parlamentarii americani nu au acceptat proiectul propus de Bush, Paulson si Bernanke, cei numiti in presa drept "troica de bolsevici" si acuzati ca ar dori sa transforme America in USSR of America. Intr-o buna masura, votul impotriva planului de rascumparare a actiunilor mai multor societati aflate in pragul falimentului ar putea sa readuca ratiunea in mintea multor politicieni. Deja, cu cateva zile inainte de sedinta din dealul Capitoliului, multi lideri politici americani si europeni incepusera sa cante prohodul capitalismului in forma sa cunoscuta pana acum si sa comenteze pe marginea noii filosofii politice generate de interventionismul american.

Acest interventionism nu este insa o noutate in peisajul capitalismului mondial. Nu este prima data cand se opteaza pentru o implicare mai puternica a statului pentru a limita excesele pietei. Si in marea depresie din secolul trecut s-a optat pentru niste mecanisme similare. Dar ideea de interventie a statului pentru protejarea diverselor componente ale economiei si societatii exista chiar si in prezent. Singura diferenta este legata de intensitatea la care s-a propus in prezent aceasta interventie. De altfel, in capitalismul modern se foloseste un concept care se cheama "corporate welfare" si care se refera la sprijinul pe care autoritatea publica il acorda, in diversele etape ale existentei sale, agentilor economici. Atunci cand ajutorul e dat netransparent, el e perceput drept coruptie. Daca insa e vizibil si masurabil, situatia se schimba radical. Am parcurs, de pilda, studii in SUA care arata ca dimensiunea ajutoarelor primite de diversele companii private in 2006, an neafectat de criza, este impresionanta: 92 de miliarde de dolari, in subsidii pentru foarte multe afaceri, printre care Boeing, IBM, General Electric. Iar partea cea mai mare a acestor ajutoare s-au dus catre mediul agricol, fermierii primind peste 20 de miliarde de dolari.
Aceste tipuri de subsidii exista si in Europa Occidentala, la fel de capitalista ca si America. Sprijinul pentru agricultori (prin binecunoscuta PAC), dar si pentru acele ramuri economice considerate de politicieni drept prioritare sunt tot o forma de interventionism. Conceptul de stat libertarian in totalitate, mic si pasiv fata de economie, nu a existat niciodata in practica si, foarte probabil, nici nu va exista. De aceea, a vorbi acum despre o noutate fara precedent si despre schimbarea filosofiei de functionare a statelor este o naivitate. Sau, daca nu e naivitate, este o simplificare politicianista, facuta cu scopul populist de a atrage sprijin electoral. Doar ca acest tip de simplificare nu poate functiona in realitate decat intr-un singur sens: daca actualele interventii reprezinta forme ale unui nou tip de filosofie politica care ia locul capitalismului, alternativa la acesta nu este o alta forma de capitalism, ci chiar comunismul. Discutia superficiala este urmatoarea: capitalismul a invins comunismul secolul trecut, cand se vorbea de sfarsitul istoriei si se propovaduia statul liberal, retras din economie, si forta economiei de piata; acum, fiindca statul se implica din nou, asistam la o infrangere a acestui capitalism; ce apare in loc? Ceva ce nu se poate extrage decat din comunism. Evident, o astfel de simplificare nu isi are locul, tocmai pentru ca acest nou tip de capitalism despre care se vorbeste in prezent nu este tocmai nou. El exista de mai mult timp, iar acum devine tot mai vizibil.
In definitiile de dictionar ale capitalismului, sunt amintite foarte multe principii care exista in toate societatile occidentale, indiferent de gradul de interventie al statului. Astfel, proprietatea privata asupra mijloacelor de productie (daca tot vorbim de alternativa la capitalism, macar sa ne aducem aminte de terminologia marxista) nu este pusa in pericol. La fel, existenta pietei, cea pe care interventia statului doreste sa o salveze si nu sa o inlocuiasca sau sa o inchida. In aceasta ecuatie, statul este un actor care asigura accesul la bunuri publice si la infrastructura si care, din cand in cand, intervine in sprijinul diverselor categorii socio-economice, pe baza regulilor democratice. In cazul de fata, planul celor 700 de miliarde de dolari este o forma de interventie rezultata din presiunea grupurilor de lobby din jurul marilor corporatii financiare. Este exact acea legatura dintre economic si politic si care este denumita, de catre presedintele Traian Basescu, drept presiune a grupurilor de interese.
Aceasta legatura a permis alocarea, de-a lungul timpului, a foarte multor ajutoare sub forma de reduceri de taxe, protectie a statului sau subsidii pentru tot felul de companii si ramuri economice. Ceea ce s-a remarcat major in prezent in criza americana este faptul ca puterea foarte mare a corporatiilor tinde sa fie mult peste puterea oamenilor obisnuiti. Votul parlamentarilor americani a venit ca reactie la riscul indepartarii foarte puternice a politicii de la centru de oamenii de rand, cei care nu accepta sa fie recompensat riscul inutil si lipsa de performanta economica. Indiferent de cum va continua criza americana si modul de reactie al statului american, un lucru este cert: capitalismul actual nu este in pericol la el acasa decat daca populismul scapa de sub control. Sigur, pentru Romania, aceasta lectie va fi foarte greu asimilata, tocmai pentru ca la noi caracteristicile de baza ale capitalismului nu sunt deloc consolidate: avem proprietate privata, dar ea nu este nici suficient garantata; avem piete, dar e greu de sustinut ca sunt libere; avem o relatie intre politic si economic, dar care nu e nici pe departe la fel de transparenta sau de sanatoasa ca in alte state cu democratie consolidata. Ceea ce avem insa este suficient de mult populism pentru a ne iluziona cu totii ca toate cele de mai sus exista.

Dan Sultanescu este coordonator
al proiectului www.infopolitic.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO