Nu-mi amintesc ca în ultimii 20 de ani nişte rezultateeconomice, nişte cifre seci şi reci să fie aşteptate cu o asemeneaînfrigurare şi teamă ca evoluţia economiei (PIB) din trimestrul I.De la preşedinte, premier, FMI, politicieni, analişti interni şiexterni, bancheri, directori până la toată media, toţi vor sta cuochii pe Institutul Naţional de Statistică, care pe 13 mai, ora9.00 va da verdictul: am înregistrat sau nu creştere economică înprimele trei luni ale anului faţă de trimestrul IV 2010. Dacărezultatul va fi cu plus în faţă, am ieşit din recesiune. Conformteoriei, pentru a declara că a ieşit din recesiune, o economie arenevoie de două trimestre consecutive de creştere. Primul l-am avutîn trimestrul IV al anului trecut, când economia a avut un plus de0,1% ( mic ce-i drept, dar e cu plus, nu cu minus) faţă detrimestrul III.
Din septembrie 2008 economia scade lună de lună, 20 de miliardede euro, de fapt 18,5 miliarde de euro, că BNR nu a mai luat ultimatranşă, de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană nu auasigurat ţinerea la suprafaţă a României şi supravieţuirea celoraflaţi la putere. Banii s-au dus în: rezerva BNR ca Isărescu săţină cursul leu/euro şi să nu-i trimită în "faliment" pe cei careau credite în valută (peste 60% din împrumuturile luate sunt învalută) şi în final tot sistemul bancar; la băncile comerciale casă aibă lichiditate (prin scăderea rezervelor minime obligatorii)şi să nu arunce în aer piaţa valutară si monetară în căutaredisperată de bani, având în vedere că băncile-mamă le-au tăiatfinanţările(băncile greceşti sunt cel mai bun exemplu); la bugetpentru asigurarea banilor pentru salarii, pensii, achiziţiipublice, şi nu în ultimul rând în susţinerea "politică" apreşedintelui Băsescu şi a guvernării PD-L. Fără banii de la FMI,nici-unul dintre aceştia nu ar mai fi fost în funcţie acum, sauchiar 20 de ani la cârma BNR pentru Mugur Isărescu ar fi fostşterşi într-un an.
Până acum, programul FMI nu a adus creştere economică. S-autăiat din cheltuieli, de la oameni, salarii până la pensii, s-auadoptat legi care îşi vor produce efectele pozitive în ani (saunu), s-a mărit TVA la 24% şi a mai dat o lovitură economiei.
Toate estimările FMI începând din ianuarie 2009 s-au lovit derealitatea crudă. Căderea a fost mai mare decât cele mai pesimisteaşteptări. Experienţa de peste 50 de ani a FMI în toate ţărilelumii plus multiplele scenarii nu au anticipat ce s-a întâmplat.Acum doi ani de acord, cu 18 miliarde de euro în spate, ţin de ocifră. De un plus în trimestrul I. Ca să decreteze Jeffry Franks,negociatorul FMI, că şi-a îndeplinit misiunea şi că acordul deîmprumut a avut sens. Deja el începe să-şi pregătească discursulpentru 13 mai: "Există întotdeauna un grad de incertitudine şi nuştiu exact cât va fi cifra de la sfârşitul primului trimestru, darcred că indicatorii privind economia României sunt aproapeuniversal pozitivi", a declarat Franks pentru Mediafax. Există şiexcepţii, a ţinut el însă să precizeze.
Dacă rezultatul nu va fi cu plus, cred că preşedintele Băsescuva fi primul care se va dezice de FMI. Aşa cum i-a îmbrăţişat, aşaîi va lăsa.
Oficial pe 13 mai Institutul de Statistică va anunţa ce s-aîntâmplat în trimestrul I. Dacă înainte veţi vedea ieşiri publice"pozitive" ale preşedintelui, premierului, guvernatorului BNR,PDL-ului, să stiţi că ei ştiu de dinainte rezultatul şi îlmarketează politic. Dacă va fi linişte, urmează trădările. Vorcădea capete.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
