Discutiile recente pe marginea privatizarii Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale au scos in evidenta o batalie mai veche intre partenerii aflati in Coalitia de guvernare. In marea majoritate a tarilor din Europa, asemenea companii sunt monopoluri ale statului, care realizeaza venituri mari, constante si predictibile.
Companii de succes, Loteria si Imprimeria contribuie cu venituri substantiale la bugetul statului. De aceea, profiturile lor se regasesc integral in veniturile publice, fiind folosite in scopuri publice. Pana in prezent, ele au fost detinute exclusiv de statul roman, iar veniturile realizate au fost folosite in domenii precum construirea de locuinte sociale, sustinerea sportului sau finanterea unor proiecte cu caracter umanitar si social.
Din pacate, aceste institutii au intrat, de curand, in vartejul privatizarii. Ordonanta de privatizare a Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale a trecut de plenul Senatului. Rezultatul votului a fost unul strans. Comisiile de specialitate s-au pronuntat diferit, aparand divergente atat de natura politica, dar si economica. Dupa dezbaterea actului normativ in Camera Deputatilor privatizarea celor doua companii ar putea deveni o certitudine.
Una dintre cele mai importante masuri prevazute de aceasta ordonanta de privatizare stabileste ca 20% din actiunile statului la cele doua companii vor contribui la constituirea Fondului Proprietatea. Alimentarea cu actiuni de la doua monopoluri de stat a acestei structuri inca nefunctionale si nearmonizate cu legislatia in vigoare este o greseala. Pe fond, acest instrument este astazi doar o iluzie. Cei care spera ca actiunile Fondului Proprietatea vor fi numai lapte si miere, aducand belsug imediat, se insala. Modul in care este el construit va afecta foarte mult bugetul de stat pentru ca multe dintre veniturile care ar trebui sa alimenteze bugetul se vor duce catre destinatii diferite.
Totodata, tranzactionarea la Bursa a unei parti de 5% din actiunile Loteriei si ale Imprimeriei nu este altceva decat un transfer de bani publici catre persoane private. Acest grup restrans de actionari privilegiati se va bucura constant de beneficiile aduse de titlurile unor companii care nu vor inregistra niciodata pierderi. Piata de capital va fi distorsionata, iar tranzactionarea acestor actiuni va conduce la un stimul artificial.
Incurajarea economiei de piata si stimularea initiativei private stau, intr-adevar, in slujba interesului public, iar Romania trebuie sa continue acest demers. Insa, spatiul privat trebuie incurajat si dezvoltat intr-un mediu concurential. Atata vreme cat Loteria Romana si Imprimeria Nationala functioneaza in regim de monopol, neexistand nici in prezent si nici in viitor un concurent, teoria senatorului Vosganian, amintita mai sus, nu este credibila. Ea are la baza principii ultraliberale pe care economia romaneasca nu poate sa le asimileze.
In conditiile unei nevoi acute de crestere a veniturilor la bugetul statului si pe fondul greselilor macroeconomice semnalate de oficialii europeni, incercarea de privatizare, sub forma transferului catre Fondul Proprietatea, este un nou exercitiu periculos. De fapt, se repeta practica inaugurata la sfarstiul anului 2004, cand implementarea cotei unice a Ãtransferatà sume importante de bani de la vistieria statului catre buzunarul deja plin al celor cu venituri mari si foarte mari.
Loteria Romana si Imprimeria Nationala reprezinta instrumente importante pentru cresterea veniturilor statului. Fondurile obtinute din activitatea de monopol sunt folosite pentru investitii de interes public. Listarea pe Bursa nu este necesara, deoarece capitalul social al acestor companii puternice este bine consolidat, iar atragerea de fonduri suplimentare de pe piata de capital este inutila. De aceea, aceste doua companii trebuie sa ramana exclusiv in proprietatea statului roman.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
