La Inceputul acestui an, toata lumea se intreba: va putea Guvernul sa stranga suficiente venituri la bugetul de stat dupa introducerea cotei unice - deci scaderea impozitelor? Pentru Ministerul Finantelor, miza cea mare este daca va creste baza impozabila prin micsorarea impozitelor - adica vor iesi la lumina veniturile "gri" si vor fi impulsionate noi investitii. Pentru mediul de business, daca noile impozite inseamna intr-adevar o scadere a poverii fiscale.
Suntem la trei luni de la aplicarea noilor impozite si Ministerul Finantelor a dat primele estimari ale incasarilor pe primul trimestru. Incasarile totale la bugetul de stat au crescut cu 2,6% fata de prognoza, incasarile din impozitul pe venit au scazut cu 7%, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu aproape 14%, cele din TVA s-au majorat cu 5%, iar din taxe vamale cu 16%. Veniturile la bugetul asigurarilor sociale de stat si la fondul de somaj au stagnat fata de cele programate.
Ce reiese din aceste date? Ca reforma fiscala poate fi administrata si ca pericolul cel mare de reducere a incasarilor nu a venit atat din diminuarea cotei de impozitare a veniturilor si a profitului, cat din reducerea contributiilor la bugetul de asigurari sociale.
Ratele de impozitare aplicate in primul trimestru difera atat fata de cele de anul trecut in aceeasi perioada, cat si fata de prognoza bugetara. In prognoza bugetara construita de guvernul precedent, impozitul pe profit a fost luat in calcul la 19% (16% acum), iar impozitul pe venit in trei trepte - 14%, 26% si 38% (16% acum). Pe de alta parte, contributiile de asigurari sociale platite de catre angajatori au fost mentinute de catre actualul guvern la 31,5% din salariul brut (22% la angajator si 9,5% la angajat) din fondul de salarii, fata de 29,5% in bugetul construit de guvernul precedent.
Sa le luam pe rand, sa explicam evolutia lor si apoi sa vedem cum am ajuns la concluzia enuntata.
Evolutia veniturilor din impozitul pe profit, in crestere cu 12%, este intrucatva nerelevanta, pentru ca include plati facute in contul anului 2004 (de catre firmele mici si mijlocii), impozitate cu 25%. Desigur insa, prognoza le-a luat in calcul si pe acestea, asa ca un nivel al veniturilor peste cel asteptat este un prim semn ca baza impozabila este in crestere.
Incasarile din impozitul pe venit au scazut cu 7% fata de prognoza. Rata efectiva de impozitare a veniturilor conform bugetului programat (aprobat de Parlament pe structura in trei trepte de impozitare 14-23-38%) este la circa 7,5%, fata de 9% anterior, pe structura in cinci trepte (incluzand deducerile).
Nivelul de 7,5% reiese din comparatia dintre salariul mediu net si cel brut pe economie. Conform datelor statistice, salariul mediu net in februarie 2004 reprezenta 74% din salariul mediu brut. Scazand din diferenta de 26% contributiile pentru pensii (9,5% din brut), sanatate (6,5%) si somaj (1%) - in total 17%, sustinute de angajat, rezulta o rata efectiva de impozitare pe venit de 9%. Acest nivel de 9% era insa aferent celor 5 trepte de impozitare valabile pana anul trecut. Se poate presupune ca scaderea nivelurilor de impozitare dupa care a fost construit bugetul de catre Guvernul precedent duce la o rata efectiva de 7,5%.
In februarie 2005, ca urmare a reducerii impozitarii, raportul dintre salariul mediu net si cel brut pe economie a urcat la 77%. Urmand acelasi rationament ca mai sus, rezulta o rata efectiva de impozitare de 6%.
Cu o rata efectiva de impozitare de 6% statul a strans din impozitele pe venit cu 7% mai putin decat ceea ce prognozase ca va strange cu o rata efectiva de impozitare de 7,5%, adica cu 25% (ponderea lui 1,5 in 6) mai mare. Daca baza de impozitare era aceeasi cu cea prognozata, scaderea ar fi trebuit sa fie 25% fata de veniturile prognozate, si nu de doar 7%. De aici rezulta, clar, ca baza de impozitare s-a extins mai mult decat a fost prognozat: fie au fost taxate mai multe salarii/ venituri decat se estimase, fie salariile/ veniturile declarate au crescut.
Sa trecem acum la incasarile la bugetul CAS, adica la fondul de pensii. Aici merg 9,5% din salariul brut ca si contributie a angajatului (sustinuta tot de angajator) si 22% din brut drept contributie a angajatorului, in total 31,5%.
Prognoza bugetului de asigurari sociale pe anul acesta fusese construita pe doar 20% contributie a angajatorului, deci un total de 29,5%. In mod normal, incasarile ar fi trebuit sa fie mai mari cu exact ponderea celor 2% in totalul contributiei de 31,5%, adica cu circa 6%. Dar n-au fost. Au fost aproximativ egale cu cele prognozate.
Ce arata aceasta stagnare? Ca in multe companii, unde salariile au fost negociate net, angajatorii au redus pur si simplu salariile brute pentru a-si micsora cheltuielile cu contributiile sociale, care se calculeaza la salariul brut. Sau si-au impartit beneficiile cu salariatii, adica au majorat salariile nete, dar au redus si salariile brute. Aceasta a insemnat o scadere a valorii contributiilor sociale platite de catre angajatori, chiar daca raportat la salariul brut acestea au ramas nemodificate.
Cu alte cuvinte, banii din scaderea impozitelor pe venit s-au transferat nu numai in conturile angajatilor, ci si in cele ale angajatorilor.
Iar fenomenul a avut amploare pentru ca in general angajatii si-au negociat salariile nete. Salariile brute au mica importanta in Romania, pentru ca angajatii nu au avut pana acum nici un avantaj sa-si negocieze salariul cu tot cu taxe.
Lectia aplicarii cotei unice in Romania este ca efectul scaderii taxelor se diminueaza puternic intr-o tara unde taxele si contributiile sociale nu sunt importante pentru angajati. Si este de inteles - oamenii pur si simplu nu simt ca in urma platii contributiilor au parte de scoli, spitale, drumuri mai bune.
Dar transferul reducerii impozitarii venitului spre reducerea contributiilor sociale a avut loc si pentru ca de fapt nivelul imens al CAS-ului si al celorlalte contributii (somaj, sanatate) este cel care-i "doare" cel mai tare pe angajatori.
Este evident ca banii care au ramas la angajati s-au dus in consum. De aici cresterea importurilor de pe primele doua luni, a incasarilor din taxe vamale, a incasarilor din taxa pe valoare adaugata. De asemenea, asa se explica si explozia vanzarilor de automobile (autoturismele s-au vandut cu 80-100% mai mult pe primul trimestru), si probabil si cresterea pretului la locuinte (ca urmare a disponibilitatii de a cheltui o parte mai mare din salariu pe rata de credit).
Astfel, atat banii ramasi la angajatori, cat si la angajati, se duc in crestere economica. Dar pe cand banii ramasi la angajati se duc in consum, ceea ce, prin majorarea deficitului extern si a inflatiei, poate gripa economia, este de presupus ca banii ramasi in companii se vor duce in investitii. Adica exact de ceea ce este nevoie acum.
* Sorin Paslaru este redactor-sef adjunct la ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
