Opinie Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF

De la democratizare la naţionalizare financiară. Depozitele bancare mari nu vor mai fi în siguranţă nicăieri în lume. Europa nu mai produce suficient ca să susţină rentele financiare

24 mar 2013 Autor: Cristian Hostiuc

Indiferent cum se va sfârşi criza din Cipru, cu sau fără taxarea depozitelor bancare, cu sau fără falimentul băncilor sau chiar a ţării, cu sau fără ieşirea din euro, frica s-a instalat în rândul tuturor. Pe buzele şi în mintea tuturor apare problema că depozitele mari nu vor mai fi în siguranţă nicăieri, nici măcar în Elveţia. Toate rapoartele marilor bănci de investiţii, care se duc la marii investitori din această lume, care au sute de miliarde de euro/dolari/yeni/franci elveţieni etc. în depozite fie pe termen scurt, fie pe termen lung, menţionează acest lucru.

Taxarea depozitelor este de fapt o naţionalizare, dar îmbrăcată altfel juridic. De la naţionalizarea bancară, parţială sau totală „peste noapte“ în Olanda (ING), Marea Britanie (RBS), Franţa (SocGen), America (Citibank) s-a trecut apoi la naţionalizarea obligaţiunilor emise de Grecia care a fost îmbrăcată sub denumirea de ştergere a datoriilor, pentru a ajunge acum, în al cincilea an de criză, la naţionalizarea depozitelor. Acest subiect nu mai este tabu nicăieri. Cutia Pandorei a fost deschisă, iar Europa este cea mai expusă.

Problema bătrânului continent este că activele bancare depăşesc de trei ori PIB-ul zonei. În America, sistemul bancar are numai 75% din PIB, deoarece are o piaţă de capital mult mai dezvoltată, care poate înlocui în orice moment şi pe orice vremuri necesitatea de finanţare a economiei şi a companiilor.

Odată cu izbucnirea crizei, dezechilibrul din Europa dintre activele bancare şi PIB, care era doar numai o chestie statistică în rapoarte, a devenit o realitate vie şi un coşmar.

Europa nu mai are creştere şi nu mai poate produce un PIB (valoarea adăugată a produselor şi serviciilor) suficient care să acopere în acelaşi timp pierderile financiare din instrumentele derivate de tip suprime, din speculaţii, din reevaluarea activelor sau din credite, să plătească dobânda la depozitele bancare şi să garanteze integralitatea depozitelor.
 

Citeşte şi

Situaţie dramatică în Cipru: Retragerile de la bancomate au fost limitate şi supermarketurile riscă să rămână fără alimente
 

Economia industrială, agrară şi a serviciilor nu mai poate acoperi economia financiară, care a crescut mult mai mult şi mult mai repede din 1980 încoace.

„Democratizarea“ pieţelor financiare şi în special a pieţelor bursiere a resetat fundamental şi dramatic toate economiile.

Până în 1980 băncile aveau o activitate plictisitoare, luau depozite şi dădeau credite în economie, adică în industrie, agricultură sau servicii non-financiare. Marja lor era mică, iar bilanţurile erau sub control. Cei care decideau în economie erau grupurile industriale, marii industriaşi şi politicienii.

„Democratizarea“ pieţelor financiare, respectiv decizia companiilor de a ieşi pe bursă şi de a-şi vine acţiuni către public pentru a face rost de bani a schimbat raportul de forţe în economie.

Bancherii, în special cei de investiţii, au câştigat teren, industriaşii, începând de la cei mici până la cei mari au pierdut din putere an de an în schimbul banilor şi a multiplicării în valoare a acţiunilor deţinute, adică a averii.

Toată lumea a început să fie părtaşă la „boom-ul“ financiar. Este celebru cazul secretarei de la Microsoft, care la începutul formării companiei a acceptat să fie plătită în acţiuni şi care peste 15 ani a devenit milionară în dolari.

Într-un grup industrial, care face echipamente sau care construieşte o fabrică, aşa ceva era imposibil. Câştigul adus din economisire pălea în faţa tuturor câştigurilor de pe bursă.

Managerii companiilor listate pe bursă au devenit peste noapte milionari, fiind plătiţi în acţiuni. Acţionarii tradiţionali, cu nume şi prenume, de multe ori fondatorii sau urmaşii celor care au fondat companiile industriale acum 50 sau 100 de ani, au fost înlocuiţi cu fonduri de investiţii sau cu fonduri de acţiuni, cu proprietari mulţi şi anonimi.
 

Planul B analizat de R.Cipru prevede o taxă de 15% pe depozitele bancare de peste 100.000 de euro
 

General Eletric, o companie industrială, plictisitoare, care făcea motoare, aparate de aer condiţionat sau frigidere şi-a adăugat la începutul anilor '90 şi o componentă financiară - GE Capital, prin care a reuşit să ţină pasul cu schimbarea interesului investitorilor de la industrie către servicii financiare.

La un moment dat, GE era mai mult o bancă decât un grup industrial, premiţând astfel lui Jack Welch, socotit cel mai admirat manager American al secolului trecut, să câştige sute de milioane de euro din poziţia de CEO, nu de acţionar principal.

Prin răspândirea pieţelor bursiere şi năvălirea unor noi generaţii de investitori, fie că aveau 100 de dolari, fie că aveau 1 milion de dolari, a crescut şi preţul acţiunilor şi astfel, peste noapte, s-a creat o valoare financiară, care nu-şi găsea însă un echivalent în economie, în producţie, bunuri sau servicii. Când această valoare bursieră a început să fie transformată în cash, din motive sociale cum ar fi pensionarea, de cheltuire a unor bani sau de dispersie a riscului, a crescut preţul activelor imobiliare, preţul unor active de genul tablourilor sau al bijuteriilor sau au crescut depozitele bancare.

Confruntându-se cu intrări de bani atât de mari, din partea investitorilor, dar şi a marilor companii care generau mai mult free cash decât puteau investi, băncile au început şi ele să plaseze banii din depozite, nu în credite, în economia clasică, ci în pieţele financiare. Un credit clasic, cu un câştig de 6-8% pe an, nu era suficient pentru a plăti dobânda la depozit (4%), a acoperi cheltuielile de funcţionare, a aduce managerilor un bonus care să depăşească 1 milion de euro şi a mulţumi investitorii de pe bursă cu o rată a profitului de două cifre.  De aceea, băncile au intrat pe piaţa produselor sofisticate, a derivatelor sau a instrumentelor legate practic de un pariu. Banii reali s-au înmulţit peste noapte,  dar erau virtuali.

Un milion de dolari cash s-a transformat într-un miliard de dolari virtuali, plimbaţi de la un calculator la altul în întreaga lume.

Totul a mers bine timp de un deceniu până când nu a mai fost cine să cumpere toate aceste instrumente financiare de tipul suprime. Pentru că economia reală nu putea să ţină pasul cu creşterile exponentţiale de pe pieţele financiare, la fel şi veniturile curente ale oamenilor, când s-a tras linie în 2007(Bear Sterns)-2008 (Lehman Brothers) totul s-a prăbuşit. Economia reală nu putea să susţină creşterile virtual ale activelor financiare.

Din 2007 a început efectul de Domino al economiei virtuale, care doboară totul în jur.  A început cu băncile sau companiile financiare, a trecut apoi la state, iar acum ajunge la depozite.

Cu toate naţionalizările şi falimentele financiare, cu ştergerile de datorii sau cu ţinerea în priză 24 din 24 a tiparniţelor de bani ale băncilor central, economia reală, de bunuri şi servicii, nu poate susţine nici acum, în al cincilea an de criză, economia financiară, care s-a multiplicat virtual. Încă cineva mai trebuie să piardă.

După Cel de-al Doilea Război Mondial, problema liderilor politic de atunci era refacerea economiilor naţionale şi crearea de locuri de muncă pentru a reduce şomajul. Obiectul major era prevenirea apariţiei unui nou război mondial. Asta a fost şi raţiunea pentru care s-a creat comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului, care a stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Trecerea anilor, schimbarea generaţiilor, reducerea ameninţării apariţiei unui nou război au schimbat atenţia tuturor. Pacea şi prosperitatea, adică frica de război şi crearea de locuri de muncă au fost înlocuite cu democratizarea financiară, respectiv cu randamente, marje, multiplii, derivate, suprime etc.

Acum democratizarea financiară este înlocuită cu naţionalizarea, cu toate formele ei juridice.

În 2008, când a izbucnit criza, un om de afaceri român se grăbea panicat să îşi transfere banii de la Bucureşti în Elveţia. Iar răspunsul unui bancher central de la noi a fost: „Crezi că acolo sunt mai în siguranţă?“.

 
Cuvinte cheie:
opinie
, Cristian Hostiuc
, Cipru
, criză
, depozite bancare
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 9 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (9):
Dragos Ionescu - 28 martie 2013, 09:28

Un articol excelent, economica financiara va trebui sa isi reduca in continuare ponderea. In 2007 , in SUA datoria totala (publica, domestica, afaceri) era de 320% in prezent este de 270%, daca merge in ritmul acesta , relansarea reala va fi la 120% adica dupa 2025-2030 . O sa mai vedem masuri radicale pana atunci. Intocmiti-va planurile de viata in functie de aceste coordonate. Pentru unii 15 ani inseamna trecerea de 50 ani , ceea ce poate fi o relansare tardiva.

paul - 26 martie 2013, 00:10

Cam oral stilul, nu va suparati. "rapoartele ... se duc la marii investitorii"? Nu suna mai bine "rapoartele care parvin marilor investitori...". Totusi, e presa scrisa, nu sunt povesti la gura sobei. Sunt curios daca trece comentariul asta de cenzura. .

ADIO SMECHERIE - 25 martie 2013, 19:18

MAI USOR CU PROFITURILE USOARE.!!!
PE CINE NU LASI SA MOARA NU TE LASA SA TRAIESTI. A SE VEDEA JP MORGAN, MARILL LYNCH si RBS.
Europa nu mai produce suficient ca să susţină rentele financiare, ADICA FURTISAGUL CU PROTECTIE GUVERNAMENTALA.
CAND MILIOANE DE OAMENI DIN UE AU AJUNS SA NU-SI POATA PLATI CHIRIILE, ARTELE LA CASE SI CHIAR MANANCA DE LA CANTINELE SARACILOR, EE MORAL CA NOI SA-I JELIM PE BOGATII CARE ACUM TREBUIE SA SUPORTE PAGUBELE ?????
HALLO NE-A REDACTORUL SEF !!! CE * DOM``LE ??? CAPITALISM DA, DAR NU SUFOCAREA PROPRIILOR POPOARE !!!

mhy - 25 martie 2013, 16:25

In spatele acestor scamatorii financiare intotdeauna a fost si va fi - ca si scop final - accesul la resursele naturale. Un muritor de rand nu percepe acest lucru, dar cei care sunt obisnuiti cu diverse instrumente sci-fi chiar ... de facut bani, stiu clar ca nu ai ce face cu hartia vopsita, nici cu banul electronic, in schimb intotdeauna ai ce face cu aurul, cuprul, fierul, lemnul, titeiul, pamantul ... etc.

Dan Tanasescu - 25 martie 2013, 15:54

NAȚIONALIZÁ, naționalizez, vb. I. Tranz. 1. A trece din proprietate particulară în proprietatea statului unele întreprinderi, pământul, unele zăcăminte etc. 2. (Rar) A imprima sau a da caracter național, a adapta la specificul național. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. nationaliser. Ceea ce s-a întâmplat în Cipru nu este naţionalizare, ci o expropriere a unor persoane private în interesul unor bănci private.

capital - 25 martie 2013, 15:10

Mda. Problema că Uniunea nu are PIB. Companiile mari (gen Mercedes, BMW, Nokia, chiar și marile case de modă din Europa) au migrat spre Est. Deci producția este în China, în Indonesia, și în India, pentru că mâna de lucru este ieftin. Banii râmân acolo, în fonduri de investiții asiatice, nu mai ajung în Europa. Am exportat technologia ( ce a fost copiat repede) iar acuma stăm la hipermarketuri și cumpărăm chinezării. Aici este problema. Producția nu este în UE, iar importul a crescut foarte mult. Ar trebui investit în technologie, special în cele verzi, subvenționat puternic agricultura, și interzise speculațiile gen Forex. Până când nu e prea târziu. Altfel viitorul e foarte sumbru, chiar dacă deocamdată nu ne amenință un război.

Marc - 25 martie 2013, 10:09

Cred ca expresia esentiala a acestui editorial este "Trecerea anilor, schimbarea generaţiilor". A disparut generatia crizei 1929-1933 si nu a mai fost cine sa ne avertizeze. Noi cei de acum probabil ca nu vom mai provoca inca o criza de proportii, dar generatia anului 2100 probabil ca va mai trece prin asa ceva. Nu sunt marxist, dar cred ca trebuie sa acceptam faptul ca astfel de crize sunt inerente economiei capitaliste. Progresul, dezvoltatea economica, bunastarea sociala nu pot sa cresca constant, liniar si la infinit. S-ar ajunge la situatii absurde in care toti am fi milionari. Si atunci apar aceste crize, care sunt de fapt niste reglaje ale sistemului, adica aduc pe toata lumea inapoi cu picioarele pe pamant. Sa ne gandim ca la noi in 2008 pretul la apartamente ajunsese la 1500 de euro/mp. Acum este 800. Ce putem face? Nu prea multe. Doar sa economisim in perioadele de crestere ca sa avem o rezerva in criza. Deci bani albi pentru zile negre. Dar in depozite de maxim 100.000…

iulia - 24 martie 2013, 23:11

De ce doar depozitele mari? Nici un depozit n-a fost vreodata in siguranta in sistemul rezervelor fractionare fiat, insa cat "a fost bine" din cauza repetatelor bule si a analfabetismului promovat prin politici de stat in care cetateanul se complace ca-n somnul cel de moarte...cititi simpla explicatie despre cum bancile fac bani din aer si ni-i dau cu dobanda transformandu-ne in sclavii lor pe viata, cu complicitatea guvernelor care fac legi sa-i imbogateasca pe bogati si sa-i tina pe saraci unde le e locul:
http://www.321gold.com/editorials/gnazzo/gnazzo051906.html

ovidiu - 24 martie 2013, 21:05

O mica completare:
La nivel de natiuni cel mai rau sta UK, datorita politicilor de ingropare a industriei de traditie, si a imbratisarii libere si fara nici un discernamant a economiei financiare.
Cel mai bine sta cum era de asteptat Germania, care a subventionat si inca o face din greu agricultura si care are cea mai avansata industrie la nivel mondial, dar care si ei au gresit cu UE, cand puteau simplu sa se extinda in China, si cred ca era suficient pt urmatorii 50 de ani. Toti am vazut ca UE este prea eterogen pentru a functiona sanatos, intr-un sat nu poti avea doar un taran care merge la arat, ceilalti doar sa astepte in carciumi ziua recoltei.
Romania este ca si in trecut, nu avem nici o directie, depindem de altii, nu avem nici o siguranta din nicio parte, singurul aliat al nostru este Marea Negra.

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide