De cele mai multe ori, un număr ridicat de ministere reprezintă o povară bugetară suplimentară. În cazul României, o povară greu de suportat. Guvernul Ponta 2 a preferat să cloneze ministerele pentru a satisface orgolii şi clientelă politică. În lumea dreptei măsuri lucrurile stau altfel.
Practica europeană ne arată că statele din UE preferă, în medie, 14 ministere. Unele sunt vitale, nu pot lipsi, precum Ministerul Justiţiei, Sănătăţii, Apărării, Afacerilor Europene, Economiei sau Finanţelor, însă altele depind de specificul fiecărei ţări: un Minister al Economiei marine (Polonia şi Portugalia), Ministerul pentru Teritoriile de peste mări (Franţa) sau miniştrii pentru cooperare nordică (Danemarca, Suedia).
Dincolo de specificul fiecărei ţări, designul structurii administrative solicită multă responsabilitate: îmbinarea eficienţei cu reducerea birocraţiei, facilitarea legăturilor dintre ministere. Şi dacă vorbim de un specific românesc, acela iată, se numeşte noul minister al proiectelor de infrastructură: bineînţeles, de câteori vrei să îngropi o problemă, creezi o comisie sau un minister.
O uriaşă încrengătură de ministere nu este cea mai bună cale spre dezvoltare. Nu putem crea ministere şi portofolii în funcţie de cei care se vor miniştri.
Franţa era, până nu demult, ţara cu cel mai mare număr de ministere, 20. De pe 18 decembrie a fost detronată de România. Însă Franţa are acest număr de ministere la o populaţie de peste 3 ori mai mare decât a României. Nici măcar Polonia, la o populaţie de peste 38,5 locuitori, nu a crescut numărul ministerelor la mai mult de 18. De asemenea, la o populaţe de 2,2 ori mai mare decât a noastră, Spania are numai 12 ministere şi toţi atâţia miniştri. Vecina noastră, Ungaria, are doar 8 ministere la o populaţie de aproape 10 milioane de locuitori.
Majoritatea ţărilor din preajma României oscilează în jurul mediei europene: Bulgaria (15 ministere), Cehia (14), Letonia (13), Lituania (14). Aproape un sfert dintre statele europene au în comun un număr mic de ministere: 11, în cazul Estoniei, Ciprului, Maltei, Olandei, Portugaliei, Sloveniei, Suediei. Doar 40% dintre ele (11 ţări) depăşesc media.
Surprinzător sau nu, cel mai eficient stat din punct de vedere al cheltuielilor administrative este Germania, raportând numărul de ministere la dimensiunea populaţiei şi la gradul de descentralizare. La o populaţie de aproape 82 milioane locuitori, Germania se află în perfectă concordanţă cu media europeană a ministerelor, 14. Dacă ar fi să aplicăm ipotetic raportul eficienţei germane pe modelul românesc, ar trebui să avem nu mai mult de 4 ministere. Invers, dacă aplicăm modelul abundenţei ministerelor pe care îl întâlnim acum în România, Germania s-ar alege cu mai bine de 76 de ministere.
Guvernul Ponta 2 a tăiat ministerele în două, dublând administraţia şi sperând să rezolve problemele. Cunoscând felul de administrare al României din ultimele şapte luni de către ministeriabilii, remaniabilii si incompatibilii lui Victor Ponta, credem că acest guvern a tăiat ministerele în două cu un singur scop: ca să nu-şi dezmintă numele de guvern al jumătăţilor de măsură.
Andreea Paul este deputat în Parlamentul României.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
