Încasările din TVA au scăzut cu 13% în noiembrie 2016 faţă de noiembrie 2015, conform execuţiei bugetare publicate ieri de Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care pe primele primele zece luni ale anului scăzuseră doar cu 10% faţă de aceeaşI perioadă a anului trecut.
Scăderea este determinată de diminuarea nivelului TVA de la 24% la 20%. Pe primele 10 luni ale anului comerţul cu amănuntul a crescut cu 8%. Datele pe luna noiembrie nu sunt încă disponibile, dar este de presupus că evoluţia a continuat.
Scăderea substanţială a încasărilor din TVA arată că efectul aşteptat al majorării de venituri fiscale ca urmare a scoaterii la suprafaţă a veniturilor nefiscalizate nu se produce sau s-a epuizat deja.
Practic, 2016 este un exemplu că nivelul de scădere al TVA se va regăsi exact în scăderea veniturilor la buget, deci teoria că scăderea taxelor ar aduce venituri în final mai mari la buget prin impozitarea unui număr mai mare de tranzacţii sau creşterea acceptării voluntare a plăţii impozitelor nu a funcţionat.
Ca urmare, pe primele 11 luni încasările totale din TVA au scăzut de la 52,7 miliarde de lei la 47,9 miliarde de lei, adică cu 10%.
Calculele arată că, la o scădere a TVA de la 24% la 20%, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul ar fi trebuit să crească cu 20% pentru ca încasările din TVA să fie cel puţin egale cu cele din anul anterior şI cu mai mult de 20% pentru ca acestea să fie mai mari, adică să funcţioneze teoria: mai puţin de la mai mulţI este mai mult decât mai mult de la puţini.
De exemplu, la 108 lei marfă vândută în noiembrie 2016 cu tot cu TVA de 20%, TVA-ul care merge la stat este de 18 lei. Adică 90 de lei marfa fără TVA plus 18 lei TVA (calculat ca 20% din 90 de lei) înseamnă preţul final al mărfii de 108 lei.
Însă la 100 de lei marfă vândută în noiembrie 2015 cu tot cu TVA de 24% de această dată, TVA-ul care a mers la stat era de circa 20 de lei. Adică 80 de lei marfa fără TVA plus circa 20 de lei TVA (calculat ca 24% din 80 de lei) înseamnă preţul final al mărfii de 100 de lei.
ŞI iată că avem o creştere a vânzărilor cu tot cu TVA de 8% de la 100 lei la 108 lei dar TVA încasat de stat pe această tranzacţie scade de la circa 20 de lei la 18 lei, adică cu 10%.
Abia la o creştere de 20% a vânzărilor cu tot cu TVA, de la 100 de lei la 120 de lei s-ar ajunge la un TVA similar de 20 de lei care să meargă la stat. Adică 100 de lei marfa fără TVA plus 20% TVA adică 20 de lei rezultă preţul final al mărfii de 120 de lei.
O creştere cu peste 20% a consumului este însă greu de obţinut în lipsa altor factori cum ar fi creşterea salariilor. ŞI totuşi România a avut de fapt în 2016 şI o creştere a salariului minim de 20% şI o creştere medie a salariilor de 14% şI consumul tot nu a crescut cu peste 20%.
Modul cum evoluează încasările din TVA în funcţie de scăderea sau creşterea nivelului TVA este crucial pentru stabilirea politicilor fiscale. FMI a susţinut în general că un nivel mai scăzut al impozitului pe venit sau TVA mai redus nu va mări nivelul veniturilor la buget raportat la PIB şI iată că aceste cifre arată că există dubii substanţiale privind efectul scăderii de taxe asupra creşterii veniturilor.
Avantajul (sau mai degrabă dezavantajul României) este că a experimentat într-o perioadă scurtă de timp (2010-2016) creşteri şI scăderi bruşte ale TVA şI poate evalua astfel ce se întâmplă real în economie la o modificare a taxelor.
Problema este că din 2005 încoace, de când România experimentează scăderea taxelor acceptând practic că nu este în stare să le colecteze şI că evaziunea este covârşitoare, mizând pe conformarea voluntară, veniturile bugetare au rămas la 32% din PIB.
TVA este unul din pilonii veniturilor la bugetul general consolidat, cu un sfert din venituri. Cealaltă mare sursă de venituri la buget o reprezintă contribuţiile din asigurări (pentru pensii şI de sănătate), care au fost de 56 miliarde de lei primele 11 luni, faţă de 52 miliarde de lei în aceeaşI perioadă a anului trecut.
Pe locurile următoare vin impozitul pe salarii şI venit (25 mld. lei la 11 luni, plus 5%) şI accizele (24,9 miliarde de lei la 11 luni, plus 5%).
TVA, contribuţiile de asigurări, impozitul pe salarii şI accizele înseamnă în total trei sferturi din veniturile bugetului general consolidat.
Din 2017 ar urma să intre în vigoare o nouă scădere a TVA, de la 20% la 19%. Ideea că va aduce venituri mai mari la buget prin creşterea volumului tranzacţiilor trebuie bine evaluată. Realist vorbind, trebuie pregătite orice scenarii alternative pentru ca bugetul să fie închis la un deficit de sub 3% din PIB.
