Opinii primite la redacţie

Nu trageţi în pianist! Supravegherea prudenţială este diferită de supravegherea comportamentală

19 feb 2018 Autor: Cristian Bichi

De ceva vreme, Banca Naţională a României este supusă criticilor pentru faptul că, deşi are atribuţii de supraveghere a instituţiilor de credit, nu se implică în modul în care acestea îşi conduc afacerile în relaţia cu consumatorii. Acuzele se bazează pe asteptări ce sunt neîntemeiate.  Banca centrală este abilitată de lege să exercite supraveghere de natură prudenţiala ce urmăreşte, în esenţă, asigurarea solvabilităţii şi lichidităţii  instituţiilor de credit, pentru ca acestea să facă faţă angajamentelor lor. Activitatea de supraveghere orientată spre protecţia consumatorilor de servicii bancare este, in Romania, atributul altei entităţi. În acest context, se impun clarificări conceptuale privind cele două tipuri de reglementare si control, pentru  o mai bună întelegere a limitelor  intervenţiei de supraveghere a băncii centrale.

Principalele obiective ale reglementării  în sectorul bancar

Literatura economică subliniază, în mod clar, existenţa a două mari obiective în reglementarea sectorului bancar:

(1) menţinerea stabilităţii şi încrederii în sistemul bancar;

(2) respectarea de către bănci a  obligaţiilor lor profesionale faţă de clienti în vederea  protejării utilizatorilor de servicii bancare.

Acestor obiective le corespund două tipuri de supraveghere: supravegherea prudenţială, respectiv supravegherea de conduită (comportamentală).

Cristian Bichi, Consilier guvernator, Cancelaria BNR

 

Citiţi continuarea pe OpiniiBNR.ro

 
Cuvinte cheie:
supraveghere
, refuz
, pianist
, consumatori
, credit
, institutii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide