Dacă ai putea să pui un preţ pe sănătatea şi fericirea angajaţilor tăi, care ar fi acela? Gândeşte-te la o sumă pe care ai vrea să o investeşti pentru ca zilele de concediu medical să fie din ce în ce mai rare, starea lor generală să fie bună, durerile de spate inexistente iar sindromul de „burnout” un subiect total necunoscut.
Costurile cu îngrijirile medicale consumă o mare parte din bugetul unei companii pentru că economia globală a creat un nou set de probleme de sănătate care apar, în prezent, la angajaţi. Şi din ce în ce mai multe companii recunosc că acest “efort” merită şi că există beneficii imense ale angajaţilor sănătoşi.
Nu te ghida după dictonul “no budget, no problems”. Dacă nu descoperi problemele, nu înseamnă că acestea nu există!
Programul de lucru începe să devină din ce în ce mai lung, orele suplimentare o obişnuinţă. Cum vor resimţi tinerii de astăzi programul prelungit în 10 ani? Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu au veşti bune. Se estimează că până în anul 2020, depresia şi anxietatea vor deveni principalele cauze de invaliditate în muncă. În spatele acestor cifre, se află milioane de oameni care au nevoie de ajutor. Câţi dintre aceşti angajaţi au acces la programe de wellness?
Dacă ai şti că productivitatea angajaţilor creşte cu 50% sau că nivelul lor de implicare va fi cu 100% mai mult, ai lua în considerare un buget?
Potrivit studiilor autoarei Jessica Pryce-Jones din cartea “Happiness at WORK: Maximizing Your Psychological Capital for Success”, angajaţii fericiţi sunt cu 47% mai productivi iar cei mai fericiţi dintre ei au un nivel de energie de 180%. Sunt 108% mai implicaţi şi cu 42% mai satisfăcuţi de posturile lor decât angajaţii nefericiţi. În cartea sa, autoarea aduce în discuţie subiecte pe care mediul “tradiţional” de muncă nu le considera „importante.” Însă odată cu trecerea timpului, companiile înţeleg că productivitatea este strâns legată de starea de sănătate, fizică şi psihică, de gradul de implicare şi de satisfacţie şi că au responsabilitatea de a ajuta angajaţii să-şi gestioneze nivelul de stres şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.
Jumătate dintre oamenii care se angajează într-o companie pleacă în cel mult doi ani de la recrutare, potrivit Life Work Solutions, furnizor de servicii de consultanţă şi retenţie de personal. Dintre aceştia, 88% îşi părăsesc locul de muncă din alte motive decât salariul, spune Leigh Branham, expert în domeniul relaţiei angajator-angajaţi. Dar înlocuirea unui om costă de trei ori salariul acestuia. Dacă adăugăm absenteismul şi, în unele cazuri, productivitatea scăzută, s-ar putea ca preţul plătit pentru starea precară de sănătate şi nefericirea angajaţilor să fie neaşteptat de mare.
Pentru industria americană, de exemplu, vorbim despre 300 de miliarde de dolari anual.
Nu e de mirare că toate companiile de peste ocean au început, în urmă cu 4 decenii, să caute o soluţie. În România, impactul stării de sănătate asupra productivităţii nu este măsurat şi foarte mulţi angajaţi susţin că pentru companiile la care muncesc, wellness-ul înseamnă fructe la birou şi nimic mai mult. Cu toate acestea, companiile se plâng de multe probleme: gradul mic de retenţie, nivelul scăzut de implicare şi motivare, absenteism.
Câte companii din România alocă bugete de wellness pentru angajaţi? Şi câte persoane au pregătirea necesară să implementeze şi să integreze aceste activităţi într-un program complet care să îndeplinească obiectivele scontate? La nivel internaţional, multe organizaţii, începând cu furnizorii de servicii medicale şi asigurări până la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, încearcă să tragă un semnal de alarmă pe măsură ce aceste probleme apar şi să susţină atât angajatorii, cât şi angajaţii, furnizând informaţii şi resurse.
Asociaţia Română de Corporate Wellness a apărut pentru a acoperi un deficit resimţit în România şi este prima filială europeană a Corporate Health&Wellness Association din Statele Unite. Scopul principal al organizaţiei este transferul de know-how dinspre experţii americani către profesioniştii de HR şi managerii din România şi este deschisă tuturor celor preocupaţi de bunăstarea angajaţilor din companii. Membrii asociaţiei au acces constant la sfaturile specialiştilor în corporate wellness, la cercetări, informaţii, rapoarte şi studii de caz atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
Participarea Asociaţiei la cele mai importante evenimente de corporate wellness din lume reprezintă ocazii importante pentru a afla ultimele tendinţe din industrie sau cum evoluează aceasta. La ultima ediţie a conferinţei Employer Healthcare & Benefits Congress, desfăşurată pe 2-4 octombrie, în Los Angeles, agenda evenimentului a oferit prezentări, discuţii de grup şi schimb de informaţii, combinate cu o expoziţie a principalilor jucători din industrie.
Una dintre temele abordate a fost medicina genomică care are deja impact în domeniul bolilor rare sau nediagnosticate. Analizarea genomului, care reprezintă întregul conţinut ADN prezent într-o celulă, permite cartografierea genetică şi o înţelegere mai bună a bolilor, o îngrijire medicală individualizată şi predictivă. Provocarea, în acest punct, este să înţelegem importanţa transformării medicinei personalizate într-o practică obişnuită. Să susţinem inovaţia şi implicarea în cercetare şi dezvoltare pentru a face faţă provocărilor globale, regionale şi locale.
Pentru tine, ca manager sau antreprenor, care este prioritatea numărul 1? Creşterea vânzărilor? A numărului de clienţi? Promovarea eficientă a produselor sau serviciilor tale? Nu pierzi ceva din vedere? I-ai întrebat vreodată pe angajaţii tăi cum se simt? Vin cu plăcere la muncă? Ce anume îi face fericiţi? Crezi că nu contează starea lor ci doar rezultatele? Atunci trebuie să ştii că rezultatele sunt strâns legate de starea lor. Deci “no budget, no problems, no results”!
Alina Grozescu, President Corporate Wellness Asociation Romanian Chapter, Founder and CEO Max Relax & Wellington
