Bugetul nu e nici sac fara fund, dar n-ar trebuisa fie nici sac fara petice. La fel ca in fiecare an, bugetul eadoptat de Parlament fara mecanisme reale de control financiar.Peste 30% din PIB nu e impartit pe proiecte cu o destinatie precisasi nu e alocat pe prioritati. Verificarea lui se face doar pearticole bugetare, taiandu-se 10% sau 20% dintr-o suma care nu arenici o noima fara a fi cuprinsa intr-un proiect. Bugetareamultianuala ramane un vis frumos al birocratului roman, vis ce vaderaia si proiecte europene ce au nevoie de cofinantare din acelbuget.
Bugetul nu sa va putea face lainfinit pornind de la istoria bugetului pe anul trecut : catioameni, cate salarii, cat alumina, adunata inflatia in plus sipastrata structura osificata. Bugetul va trebui gandit ca inEuropa: in fiecare an, o institutie trebuie sa isi justificeexistenta. In plus, trebuie sa vina cu o cheltuiala de minus 10%din cresterea eficientei, intr-un program articulat pe mai multiani. Daca nu vine, e desfiintata si punct. Corelativ, Ministerul deFinante ar trebui sa isi dezvolte o capacitate de a verifica oinstitutie pe fiecare proiect pe care il depune, nu doar pecheltuielile globale. Este incredibil ca gandim din punct de vederebugetar la global intre centura unui orasel mai mic ca marime siautostrada ce ar trebui sa ne lege de Europa.
Bugetarea multianuala este o altaminune asteptata care nu mai vine. In Romania anului 2010, spreexemplu, o companie mare care este contractata de statul roman saconstruiasca o autostrada nu stie efectiv de la luna la luna cebuget de proiect are. Bugetul actual este valabil in forma actualapana la prima rectificare - daca ne luam dupa istorie, luna apriliesau mai, dar el ar vrea sa stie exact pana la final de an pentrua-si pregati frontul de lucru in consecinta. Daca ar exista si lanoi, ca in Statele Unite, acele "earmarked expenditures", categoriide cheltuieli care nu se modifica atunci cand se fac rectificaribugetare, nu am ajunge in aceasta situatie de permanenta negociere.Am putea chiar sa prognozam incet-incet pentru 18 luni, macarpentru proiectele mari de infrastructura cum sunt Coridorul IV sauAutostrada Transilvania.
Corelativ cu bugetareamultianuala, avem bugetarea legata de fondurile UE. Exista dejasituatii in care Romania a dat cu piciorul la programe europenepentru ca nu a venit la timp cu o finantare ce reprezenta 2% dintotalul unui proiect, restul fiind asigurati de Uniunea Europeana.Exista o incapacitate in a gandi pe proiecte ce nu fac distinctieintre modalitatea de a obtine finantare (de la buget sau de laUniunea Europeana), astfel incat sa putem fi flexibili si sa avemcapacitatea de a muta proiecte de pe fonduri bugetare pe fondurieuropene.
Exista pe de o parte si un deficitcronic de oameni care pot scrie proiecte cu sanse de a fifinantate, dar si un deficit de manageri buni de proiect exact inzonele cu cea mai mare nevoie de finantare- agricultura deexemplu.
Solutia poate ca ar putea veni totde la Fondul Monetar si de la Uniunea Europeana: un program de deasistenta in domeniul financiar intins pe mimum trei ani bugetar.In plus, s-ar putea realiza o expertiza riguroasa a ficarui bugetministerial de catre un auditor cu reputatie, cum ar fi primele 4companii de contabilitate recunoscute in lume. Indicatorii de costvor ajuta si ei la restabilirea ordinii in cheltuiala publica dacasunt operationalizati rapid si monitorizati imediat. Vom ajungeastfel sa mai peticim pe ici pe colo sacul ce curpinde bugetuluiRomaniei.
Razvan Orasanu estefost consilier al Primului Ministru si fost Presedinte AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
