Nimeni nu vrea majorări de taxe, impozite, nimeni nu vrea introducerea altor taxe, şi pe bună dreptate. Chiar şi preşedintele Iohannis, care de obicei este extrem de laconic, a reamintit publicului că nu susţine majorarea taxelor şi impozitelor.
Companiile, organizaţiile patronale, camerele de comerţ, brokerii, adică toată lumea businessului, avertizează că orice modificare a sistemului fiscal în sensul majorării de taxe şi impozite sau eliminarea facilităţilor fiscale – IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară – va arunca în aer economia.
Dar înainte ca economia să fie dinamitată de schimbarea fiscalităţii, situaţia catastrofală actuală a bugetului de stat va arunca în aer în câteva luni echilibrul economic, politic şi social.
Dacă nu se ia acum vreo măsură fiscală, gaura bugetară din acest an se îndreaptă spre 40 de miliarde de lei, dacă nu chiar 50 de miliarde de lei. Iar această gaură bugetară se adaugă la deficitul bugetar bugetat deja, de 68 de miliarde de lei, adică vom avea o gaură totală de peste 100 de miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro.
Acum câteva luni, când gaura bugetară suplimentară era de 20 de miliarde de lei, guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că acest lucru este o obscenitate. Când ne îndreptăm către o gaură suplimentară de 40 de miliarde de lei, adică direct în zid, ce va mai spune Isărescu?
Din punct de vedere fiscal, al deficitului bugetar, al încadrării în parametrii bugetari asumaţi la începutul anului, anul 2023 este compromis, este pierdut. Conform calculelor, deficitul bugetar se îndreaptă spre 7% din PIB, faţă de 4,4% cât era estimat.
Ca să crezi că poţi să strângi din piaţă în a doua parte a anului 40 de miliarde de lei în plus fără să faci nimic, fără majorări de taxe şi impozite şi fără reduceri de cheltuieli, este o iluzie. Economia nu poate creşte peste noapte ca să ai mai multe venituri la buget decât cele prognozate, şi oricum economia este în pierdere de viteză destul de accelerată.
Noul guvern a venit cu două măsuri populiste – plafonarea adaosului comercial pentru reducerea preţurilor alimentelor şi nişte facilităţi de 50 de milioane de euro pentru fabricile de construcţii, în condiţiile în care aceste măsuri nu rezolvă cea mai mare problemă legată de situaţia bugetului.
Constructorii, dezvoltatorii imobiliari au nevoie acum să vândă stocul de apartamente deja construit şi care stă degeaba, plus să înceapă proiecte noi, nu are nevoie de facilităţi pentru a creşte producţia de materiale de construcţii, în condiţiile în care actualele materiale de construcţii sunt pe stoc. Mai degrabă, guvernul Ciolacu ar fi putut să reducă TVA-ul pentru apartamentele de peste 120.000 de euro de la 19% la 5%, ca să mai deblocheze o parte din cerere şi din bani.
Economia deja pierde viteză, iar creşterea de 2,8% pe care s-a bazat bugetul s-ar putea să fie o ţintă mult prea ambiţioasă.
Ministerul Finanţelor tot lucrează la un pachet de măsuri fiscale, dar cele vehiculate până acum vor fi nişte cârpeli care nu vor acoperi gaura bugetară suplimentară de 40 de miliarde de lei, dar mai ales nu vor rezolva problema deficitului bugetar din 2024. Guvernul Ciolacu, la fel cum au fost şi guvernele Ciucă, Cîţu şi Orban, nu are un plan concret şi viabil de reducere a cheltuielilor bugetare. Reducerea cu 200.000 a poziţiilor bugetate, care oricum nu erau acoperite, nu rezolvă problema de cash.
Oricum, cheltuielile bugetare sunt o gaură neagră, nimeni nu ştie unde se duc acele cheltuieli dincolo de plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. În rest, este o nebuloasă care susţine un aparat administrativ din ce în ce mai fanariot. Şi urmează alegerile locale, unde dacă tai banii de la primării şi consilii judeţene rişti să nu te mai voteze nimeni.
Mai mult decât atât, după profesori urmează protestele altor categorii de bugetari, cei mai aproape sunt cei de la ANAF, care am înţeles că oricum sunt într-o grevă japoneză.
Cu ANAF-ul în grevă, cum poate spera guvernul Ciolacu că va strânge din controale mai mulţi bani la buget, bani pe care oricum nu-i strângea?
România beneficiază acum de o clemenţă inexplicabilă, după aprecierea analiştilor, din partea pieţelor financiare externe, având în vedere situaţia dezastruoasă în care se află bugetul. În ultimii doi ani Ungaria a fost în bătaia pieţelor financiare, dar România se apropie cu paşi repezi să reintre pe radar, într-un sens negativ.
Anul acesta Ministerul Finanţelor a făcut rost de finanţarea bugetului plătind dobânzi mari, dar urmează anul viitor, când necesarul de finanţare s-ar putea să se îndrepte spre 200 de miliarde de lei, care înseamnă deficitul bugetar din 2024, plus datoriile care vin la scadenţă şi vor fi refinanţate pentru că nu pot fi plătite.
Toată lumea ştie că 2024 va fi un an electoral cumplit pentru România, cu patru rânduri de alegeri, aşa că vom fi o ţintă vie în câmp deschis pentru toată lumea, din punct de vedere politic, social şi economic.
Dacă guvernul Ciolacu, dacă premierul Ciolacu, dacă această coaliţie PSD-PNL nu vin şi nu acceptă un plan fiscal clar, viabil, la anul România va fi în aer.
PSD şi PNL, adică cele două partide care au asigurat echilibrul politic din ultimii ani, se vor încăiera, AUR va câştiga teren, iar ceea ce va rezulta din alegeri nu va mai aduce nicio stabilitate politică. Plus că va veni un alt preşedinte.
Dobânzile la lei vor sări în aer, cursul valutar nu va mai putea fi ţinut atât de bine în frâu de BNR, finanţarea externă va dispărea peste noapte, băncile româneşti vor fi trimise în corzi din cauza scăderii valorii portofoliului de titluri de stat şi din cauza scăderii economiei, care va afecta companiile, lumea va fi în stradă, inflaţia va creşte din nou, va fi un peisaj de coşmar, plus că războiul din Ucraina, cu toate consecinţele lui, va fi tot aici.
Dacă guvernul Ciolacu nu va veni cu un plan realist de ajustare fiscală – eliminarea facilităţilor fiscale, eliminarea discrepanţelor fiscale, majorarea unor taxe care să aducă mai mulţi bani la buget, care să acopere o parte din gaură, ne vom trezi şi cu îngheţarea banilor europeni. Şi aşa PNRR-ul este în aer, administraţia nu este în stare să dea drumul la cele 6 miliarde de euro care sunt deja în ţară şi stau degeaba în conturile BNR, ca să nu mai vorbim de celelalte proiecte europene care tot sunt amânate şi lăsate să se rezolve de la sine.
Nu ştiu dacă lumea îşi mai aminteşte de anul 2008, când am avut o petrecere bugetară fără precedent - cheltuind 4 miliarde de euro într-o lună - pentru ca apoi, în 2009, 2010, 2011, 2012 să ne aflăm într-o criză economică profundă, cu tăieri de salarii, în special în sectorul privat, cu lipsa fondurilor externe, cu restricţii bugetare fără precedent.
Ne mai despart şase luni de o asemenea situaţie.
Nu ştiu ce va face premierul Ciolacu, dar situaţia bugetară riscă să arunce toată economia în aer.
P.S. Dacă premierul Ciolacu vrea să menţină situaţia actuală, dacă cele două partide nu vor să schimbe nimic din punct de vedere fiscal, dacă firmele, multinaţionalele, dacă Camere de comerţ nu vor nicio modificare fiscală, premierul Ciolacu are o măsură la îndemână pentru a acoperi gaura bugetară din acest an: să vândă toată Hidroelectrica pe Bursă. Pachetul de 80% din acţiuni pe care îl deţine statul valorează acum 8 miliarde de euro, adică 40 de miliarde de lei.
Şi astfel într-o lună de zile s-a rezolvat problema găurii bugetare şi toată lumea este mulţumită.
Dar cum rezolvăm la anul, când nu mai avem a doua Hidroelectrica? Mai avem Romgaz, Transgaz, Transelectrica, CEC Bank, Exim-Banca Românească, Aeroportul Otopeni etc.
