Nu sunt multe variante pentru reducerea deficitului bugetar care, aşa cum arată cifrele din execuţia bugetului public, este scăpat de sub control. Guvernul Ciolacu a cheltuit cu 29 mld. lei (6 mld. euro) mai mult decât a încasat numai în primele două luni din an. Dacă s-ar menţine tendinţa - ca exerciţiu de imaginaţie – deficitul public ar ajunge pe final de an la 174 mld. lei (35 mld. euro) adică 10% din PIB-ul de 350 mld. euro al României, cât probabil că va fi în 2024.
Un dezastru de proporţii. O factură uriaşă care, evident, trebuie plătită, iar deficitul va trebui redus. Agenţiile de rating, Comisia Europeană şi pieţele financiare au fost indulgente cu guvernul Ciolacu până acum, din mai multe motive: războiul de la graniţa României, pericolul unei influenţe mai mari a partidelor considerate extremiste. Au cântărit în balanţă şi fondurile europene care intră şi vor intra în România, care dau speranţă, iar pentru creditorii României, care, cel puţin momentan, se bat pentru a finanţa bugetul, dobânzile mari pe care le plăteşte guvernul la împrumuturi, tocmai din cauza deficitului, au fost atractive.
Între timp, guvernul Marcel Ciolacu a cheltuit nestingherit. Între două declaraţii despre economii la buget şi reorganizarea aparatului bugetar, cheltuielile cu salariile cresc, la două luni din 2024, cu 20%. Ar fi trebuit să crească, conform bugetării, cu numai 11%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 26%, când ar fi trebuit să crească cu doar 6%.
Premierul Marcel Ciolacu dă vina pe cheltuieli cu armata pentru deficit. ZF a întrebat însă Ministerul de Finanţe şi Ministerul Apărării Naţionale cât s-a cheltuit cu înzestrarea Armatei în ianuarie: 2,6 mld. lei, puţin peste 500 mil. euro. Spre comparaţie, cu salariile bugetarilor s-au cheltuit 12 mld. lei (2,4 mld. euro), iar cu bunuri şi servicii 7 mld. lei (1,4 mld. euro).
Peste toate petardele aruncate în spaţiul public ca să nu se audă zgomotul dezastrului din finanţele României, răsună un îndemn care nu poate fi evitat: deficitul trebuie redus. Poate nu în 2024, când, din raţiunile de mai sus, instituţiile internaţionale şi creditorii României rămân îngăduitori.
Dar petrecerea se va termina, într-un final. Iar atunci, guvernul, oricare va fi, va da piept cu realitatea şi va trebui să reducă cheltuieli şi să crească veniturile la buget. Este nevoie de ambele axe, pentru că nu poate regla deficitul numai din creşteri de venituri sau numai din tăieri de cheltuieli la investiţii.
Economiştii au început să spună din ce în ce mai clar şi din ce în ce mai apăsat: să ne aşteptăm la un nou val de creşteri de taxe. Guvernul Ciolacu a promis că în 2024 este moment de respiro pentru fiscalitate. Din 2025 însă, când presiunea alegerilor va trece, se va uita cu atenţie de unde mai poate stoarce bani şi de unde va putea tăia. Ultima dată, şi să sperăm că nu va fi cazul, a fost extrem de dureros: strâns cu uşa, guvernul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu au tăiat în carne vie: -25% din salariile bugetarilor şi 5 puncte procentuale la TVA, exact când România începea să resimtă undele de şoc ale crizei financiare din 2008-2009. Unii şi-au pierdut business, alţii locul de muncă şi casa.
Este greu de spus care vor fi măsurile prin care guvernul nou ales în toamna acestui an va reduce deficitul bugetar începând cu 2025. Dar cert este că vor fi măsuri.
Întrebarea nu mai este dacă vor creşte taxele, ci doar care vor creşte şi cu cât.
