30.000 de romani au depozite de peste 50.000 de euro in banci. Violenta scadere a economiei vine de data aceasta intr-o societate in care exista o clasa de cateva zeci de mii de oameni care stau pe cash.
Mai mult, ceea ce este si mai important, vine intr-o economie in care exista o clasa de 100.000 de intreprinzatori romani privati, cu afaceri intre 50.000 de euro si 1 milion de euro pe an, dinamica, care a invatat businessul in multinationale si acum il aplica.
Putine sunt datele care sa masoare aceast segment al populatiei, pentru ca statistica a ramas mult in urma avansului societatii si economiei.
Cu ocazia discutiei despre plafonul de garantare a depozitelor populatiei in banci, au aparut si primele date privind segmentarea depozitelor bancare.
Acestea arata ca romanii au in banci 22 de miliarde de euro, de patru ori mai mult ca in 2004 si de 10 ori mai mult ca in ani '98-'99, iar jumatate din acesti bani sunt detinuti de 30.000 de persoane.
Datele despre cele 100.000 de firme cu afaceri anuale intre 50.000 si 1 milion de euro, majoritatea in posesia intreprinzatorilor romani, au iesit la iveala ca urmare a unei analize facute de Ministerul Finantelor pentru a estima cat poate strange din impozitul forfetar.
In rest, mai exista 5.000 de firme mari, cu afaceri de peste 1 milion de euro pe an, si 400.000 de firme cu afaceri mai mici de 50.000 de euro.
Daca s-ar vorbi despre o clasa mijlocie in business, aceasta ar fi cele 100.000 de firme cu afaceri intre 50.000 de euro si 1 milion de euro pe an.
Alti indicatori, despre clasa mijlocie din societate: in octombrie anul trecut, 500.000 de romani castigau peste 700 de euro net lunar, iar numarul masinilor aflate in circulatie de peste 20.000 de euro este de circa 400.000, deci 10% din parcul total de 4 milioane de masini.
Spre deosebire de anii '92-'93 si anii '98-'99, cand economia era in mainile statului, acum este in maini private, iar 3-400.000 de romani stau mult mai bine financiar decat acum 10 ani
Este adevarat, sunt si mai indatorati, dar explozia preturilor la imobiliare a contribuit in mod net pozitiv pentru averea romanilor, care au cumparat aproape gratis locuintele dupa Revolutie.
Asa se explica ajustarea rapida a mediului privat in fata socului de scumpire a creditelor si intrerupere a finantarii externe: sistemul este mult mai capilarizat, iar sangele nu mai circula prin doar cateva artere groase (marile intreprinderi de stat de acum 10 ani).
Aici este de fapt si sansa revenirii: capacitatea de ajustare este mult mai mare pentru un business de 100.000 de euro decat pentru un gigant de stat. Este adevarat ca cei expusi la credite cad primii, dar si aici este un avantaj: pana si in 2008, anul cel mai bun pentru business din 1990 incoace, IMM-urile se plangeau ca nu au acces la finantare de la banci pentru dezvoltare.
Singura cale de relansare este ajustarea. Tamplarii devin bucatari, profesorii taximetristi, iar poetii specialisti IT. Trecerea de la un business la altul, trecerea de la un model de business la altul. Banii vor circula, bancile vor incepe iar sa imprumute, pentru ca vor fi presate de actionari.
Nu vor putea la infinit sa traiasca doar din venituri din trezorerie si pe socoteala statului in foame de resurse.
Clasa de business formata in ultimii 10 ani de crestere economica va gasi resursele de se ajusta la noua economie.
Nu intamplator businessul de cafenele a explodat in ultimii 5-6 ani. Show-off-ul din Dorobanti si Pipera (era) este necesar. Acolo este snobism, dar este si viata.
Oamenii trebuie sa stie pentru ce fac bani - sa-i cheltuie. Burghezia americana a secolului XIX catarata pe afacerea cailor ferate oripila establishment-ul new-yorkez, dar a construit cea mai mare economie a lumii.
Cand nu va mai merge cafeaua de 12 lei, banii se vor indrepta in alta directie. Important este ca cel care ii administreaza are grija de ei. Acum 10 ani, cand Distrigazurile neprivatizate investeau in sere de castraveti, FMI trebuia sa vada, sa aiba grija, sa nu risipeasca banii companiile de stat.
Acum au grija cei 30.000 de romani cu peste 50.000 de euro cash si cei 100.000 de intreprinzatori cu afaceri intre 50.000 de euro si 1 milion de euro pe an sa nu piarda banii. Cand vor vedea ca scad vanzarile, vor inchide, iar pe locul unei cafenele va veni o plimba-tava cu 5 lei ciorba.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
