Ministerul Finantelor a anuntat ca de la 1 ianuarie 2007 va cere de Uniunea Notarilor un pret indicativ al locuintelor, dat de tranzactiile facute pe anumite zone. Acest pret, numit "valoare de circulatie", va fi comparat cu preturile declarate la fisc in cazul in care acestea sunt suspect de mici.
Finantele incearca astfel sa se protejeze de subevaluarea preturilor, avand in vedere ca din 2007 impozitul pe castigul din tranzactii imobiliare se stabileste ca procent din valoarea de vanzare.
Va aparea astfel un indice de pret al imobilelor dintr-o anumita zona si de o anumita categorie, absolut necesar in conditiile in care afacerile imobiliare au devenit un "sport" national in ultimii ani. Periodic, in presa apar estimari privind scumpirea sau ieftinirea apartamentelor noi sau vechi, facute de catre agentii imobiliare sau diversi "experti" in cautare de imagine publica, dar nimic nu este bazat pe date certe, ci pe presupuneri, comparatii cu evolutii din alte state sau extrapolari.
Nu exista nici macar o istorie clar stabilita a evolutiei preturilor. Stapanii Graal-ului in materie de preturi imobiliare sunt notarii. Daca acestia vor fi obligati sa completeze o baza de date comuna, vom sti in sfarsit nivelurile de pret la care se vand imobilele - case, apartamente, terenuri. Un astfel de index exista deja in Ungaria, bazat chiar pe datele de la notariate, iar autoritatile urmaresc indeaproape evolutia sa. In Marea Britanie, institutia publica care urmareste evolutia preturilor imobiliare este Land Registry (vezi pagina 19), un fel de Agentie de Cadastru Imobiliar din Romania, cea care a intrat anul trecut in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.
Spre exemplu, pretul mediu al unei case in Marea Britanie a ajuns in septembrie, conform Land Registry, la 200.000 de lire sterline (300.000 de euro), in crestere cu 9% fata de anul anterior.
Investitiile straine care au dezghetat economia si au facut sa creasca valoarea metrulului patrat de teren si a locuintelor au dublat sau triplat averea a aproape tuturor romanilor, care, spre deosebire de alte state, stau in proportie de 85% in propriile locuinte. Astfel, daca un apartament de trei camere costa acum cinci ani 15-20.000 $, acum costa de cinci ori mai mult, iar preturile la servicii si alimente (inflatia) au crescut doar de 2,5 ori in aceeasi perioada.
Sigur ca efectul acestei cresteri se simte mai ales pentru cei care detineau o a doua locuinta, dar aprecierea activelor romanesti in comparatie cu nivelul preturilor din UE nu poate decat sa aduca bunastare. Economia se misca, preturile cresc, dar inertia autoritatilor face ca politicile publice din orice domeniu -infrastructura, impozitare corecta si eficienta, ajutoare sociale, dezvoltare de spitale, scoli, gradinite - sa fie deficitare.
De ce? Pentru ca datele nu sunt puse cap la cap. Cunoasterea proceselor si eficientizarea lor este una din sarcinile principale ale managementului unei companii. Exact asta lipseste in acest moment in administratie - management si baze de date.
Indexul imobiliar va fi important nu atat pentru Finante, cat pentru BNR, care face deja propriile studii in acest sector. Urmarirea doar a evolutiei preturilor de consum, adica a inflatiei, devine irelevanta daca se ia in calcul faptul ca in cosul zilnic a sute de mii de romani a intrat si rata la banca pentru locuinta.
Fierberea imobiliara va mai continua in Romania inca cel putin 8-10 ani, daca ne uitam la cazul Spaniei sau Irlandei, unde sectorul constructiilor mai creste si acum cu rate de 15-20% pe an, la 20 de ani de la intrarea in Uniunea Europeana.
Dar fara date precise privind evolutia preturilor, riscam sa inaintam ca prin ceata.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
