"Situaţia devine şi mai complicată pentru 2012, pentru care a fost prognozat un PIB de 579 miliarde de lei, deci cu doar un miliard de lei în termeni nominali mai mult faţă de noul PIB de pe 2011. Şeful bugetului, perpetuul secretar de stat Gheorghe Gherghina, va trebui să se întreacă pe sine în piruete pentru a acomoda noile cifre de buget şi PIB."
Deşi este cel mai important indicator macro pentru anul în curs, de la care pleacă practic totul - veniturile şi cheltuielile bugetare, deficitul, plafoanele de datorie publică, raportările datoriei externe - noul PIB a fost anunţat vineri în trecere de secretarul de stat Gherghina, la capitolul "şi altele". Hocus-pocus, şi PIB-ul pe 2012 nu mai este 579 miliarde de lei, ci 609 miliarde de lei.
Dintr-odată, economia anului 2012 se aşază pe un produs intern brut cu 30 miliarde de lei mai mare decât se estima iniţial. Un cutremur în lumea cifrelor macro, unde şi o influenţă de 0,1% din PIB (adică 130 milioane de euro) modifică substanţial tabloul de bord, dar una de 5% din PIB.
S-a simţit în business această relansare care a trebuit să fie asumată în tabelele de la Ministerul Finanţelor că altfel se băteau cifrele cap în cap?
În niciun caz.
Ori situaţia este mai bună decât o percep companiile şi se va vedea mai târziu, ori inflaţia reală este de 2-3 ori mai mare decât cea anunţată oficial şi creşterea PIB este doar nominală, pe hârtie.
În sfârşit, pirueta a fost făcută. Noul PIB este de 609 miliarde de lei. Hârtia "suportă" orice. Dar cât vor fi veniturile? Pentru că aici nu te mai poţi juca cu "acomodările", că aici sunt bani care trebuie să intre în conturi şi cu care trebuie să acoperi cheltuieli. Acolo este realitatea economiei, la veniturile bugetare al căror nivel se anunţă deocamdată destul de prost pentru primele două luni din 2012.
Guvernul are la dispoziţie două variante. Fie lasă veniturile neschimbate ca valoare absolută pentru anul acesta la 195 miliarde de lei, aşa cum a hotărât în buget, fie le actualizează la ponderea de 33,7% din noul PIB, pondere de asemenea asumată în buget.
Dacă le lasă neschimbate la 195 miliarde de lei, acceptă că nu va strânge decât 32% din noul PIB de 609 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că depune armele complet în faţa evaziunii şi muncii la negru. În loc să urce ponderea veniturilor bugetare în PIB cât mai sus, către 34-35% din PIB, în condiţiile în care în Franţa sau Germania veniturile la buget ajung spre 45-50%, la noi scade.
Şi problema este cu atât mai complicată cu cât TVA a fost majorată, deci teoretic ponderea veniturilor bugetare în PIB ar trebui să crească.
Situaţia poate părea sub control în condiţii de oarecare creştere economică, dar incapacitatea de a strânge destui bani acum, în condiţii mai relaxate, se va multiplica atunci când economia va scădea, iar sursele "albe", adică firmele care mai au profit şi angajează cu acte, vor plăti mai puţin la stat pentru că afacerile le vor scădea.
Tot în acest scenariu, pe partea de cheltuieli, cele 206 miliarde lei asumate în bugetul votat vor avea o pondere de 33,9% din noul PIB pe 2012 de 609 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cea mai mică pondere a cheltuielilor bugetare în PIB din ultimii 20 de ani. Învăţământul, sănătatea, armata - toate dintr-odată vor vedea că sunt finanţate nu cu 4% sau 6% din PIB, ci cu 3% sau 5%.
Să presupunem însă că guvernul va păstra ponderea de 33,7% a veniturilor din noul PIB şi că îşi va asuma că strânge la buget 205 miliarde de lei şi nu doar 195 miliarde de lei. Aşa ar fi şi corect, mai ales că noul premier Ungureanu a anunţat că principala sa grijă este evaziunea.
Cum să accepţi în aceste condiţii ca prim-ministru ca ministrul tău de finanţe să vină cu un buget în creştere în termeni nominali, dar în scădere în termeni reali? Să vină şi să anunţe - ştiţi, anul acesta nu voi putea strânge la buget decât 32% din PIB, mai puţin decât în 2008, 2009 şi 2010, când s-au strâns la buget peste 33% din PIB. Nu acceptaţi, d-le Ungureanu, ca Finanţele să strângă doar 32% din PIB, adică 195 de miliarde de lei, ci cereţi 33,7% din PIB, conform bugetului, adică 205 miliarde de lei.
Cu o nouă ţintă de 205 miliarde de lei venituri la buget, mai mare cu 10 miliarde de lei decât actuala ţintă, vor fi şi bani de salarii mai mari la bugetari şi de reducere a CAS.
Oricum, cine urmăreşte de departe ceea ce se întâmplă în aceste zile cu cifrele de buget şi de creştere economică şi propunerile de scădere de CAS sau de majorare de salarii are de ce să ridice multe întrebări.
Dacă economia a mers mai bine decât se aştepta guvernul, cum de veniturile nu au crescut destul şi deficitul bugetar nu s-a micşorat?
Şi dacă vom avea două trimestre de scădere a PIB unul după altul, cum de guvernul vorbeşte de majorări ale salariilor din sectorul public? Cât despre productivitate şi corelarea veniturilor cu evoluţia sa, cine să mai amintească?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
