Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Tocmai acum este necesară reducerea taxelor, când economia încetineşte

31 aug 2015 Autor: Sorin Pâslaru

În loc să gândească pragmatic şi să spună „ce-a fost luat e bun luat“, mediul de business din România a ajuns să susţină, în cor cu câţiva macroeconomişti, că este preferabilă menţinerea TVA la 24%, a supraaccizei pe benzină şi a taxei pe stâlp.

Aceiaşi macroeconomişti care nu au soluţii pentru o creştere economică de 5%, cu toate că deja suntem la 4% şi fără măsurile drastice de eliberare a activelor îngheţate propuse de Ziarul Financiar în Programul România 5%, când România are de fapt nevoie de 8% pentru următorii 20 de ani ca să nu se dezintegreze economic şi social şi să-şi aducă la vatră fiicele şi fiii cei mai destoinici plecaţi azi pentru că nu văd aici un viitor.

Este ridicol să vezi că oameni care au „zbierat“ ca din gură de şarpe la introducerea taxei pe stâlp şi a supraccizei pe benzină tac mâlc la menţinerea celor două taxe care au lovit consumul şi investiţiile în 2014.

Să ţi se propună la un an distanţă eliminarea şi să nu aplauzi cu amândouă mâinile şi să susţii eliminarea lor? Cine să mai înţeleagă ceva?

Ani de zile toţi antreprenorii, fiscaliştii, analiştii, Consiliul Investitorilor Străini, AmCham au reclamat pe toate vocile că taxele sunt mari în România, vine un guvern, nu contează care, poate să fie şi de pe Lună, scade CAS, scade TVA la alimente, vrea să scadă TVA la toate produsele şi serviciile, impune pentru prima dată din 1990 încoace bonuri la orice „bombă“ de pe litoral şi nu e bine. „Suntem îngrijoraţi“. Teoria drobului de sare la pătrat.

Aceeaşi paradă de argumente ca la  propunerea de scădere a CAS cu 5% din vara anului trecut, cu Traian Băsescu jubilând la Cotroceni că nu ştiau „elevii“ din faţa lui ce este MTO şi cum se poate închide deficitul din 2015. Zeci de editoriale, deştepţii ţării punând la punct pe cei care degeaba studiază prin străinătate dacă nu au habar de „realitatea românească“. Pentru ce? Că a făcut cineva în sfârşit ceea ce mediul de business reclamă de 20 de ani, adică scăderea taxării muncii?

Între timp, de la 1 octombrie 2014 până azi au rămas în contul firmelor private 1,5 mld. euro prin scăderea CAS. Că poate să crească mâne la loc cu 5% dacă vine vreo criză? Poate, sigur că da. Dar nu a fost bine că au rămas la privaţi 1,5 mld. euro care s-au dus poate în salarii, poate în consum, poate în investiţii, în sfârşit, unde a crezut fiecare de cuviinţă. Nu e mai bine, axiomatic, să rămână cât mai puţini bani la dispoziţia statului şi să îi cheltuie mediul privat?

În sfârşit a scăzut CAS cu 5%, dar Consiliul Investitorilor Străini tot nu e mulţumit şi dă nonstop mesaje de neîncredere. Nimic nu e bine, totul miroase aici pe Dâmboviţa. Trebuie să scădeţi taxele! Scădem taxele, nu e bine? Nu, pentru că nu mai faceţi investiţii. Dar altă dată spuneaţi că degeaba investeşte statul, că o face prost, şi că avem una dintre cele mai mari rate de investiţii publice relativ la PIB din UE.    

La solicitarea Ministerului Agriculturii, taxa pe stâlp a fost eliminată în cazul construcţiilor din agrobusiness: silozuri, dane, hale, ferme. O victorie pentru oamenii cu minte din agricultură, care au insistat şi iată au obţinut o eliberare de câteva zeci de milioane de euro pe an din bugetele lor. Pentru restul activităţilor, se amână eliminarea, până la 1 ianuarie 2017. Unde sunteţi, reprezentanţi din Big 4, unde sunteţi, avocaţi specializaţi în fiscalitate, care aţi criticat zi de zi această taxă şi aţi afirmat că mulţi clienţi au planurile de investiţii la pământ din cauza ei, să ieşiţi acum să spuneţi răspicat că economia are nevoie cât mai curând de eliminarea acestei taxe?

Când cineva vrea o reducere de taxe, primul semn trebuie să fie de încurajare, nu de împotrivire. Hai să găsim soluţii. Asumaţi-vă şi reduceri de cheltuieli şi rămâneţi în parametrii macro necesari pentru stabilitate, ar fi mesajul corect. Continuaţi scăderea numărului de bugetari de la 1,2 milioane la un milion, menţineţi anvelopa salarială bugetară la 7% din PIB, dar reduceţi taxele.

Nu mai au băncile locale bani să finanţeze deficitul bugetar? Dar la doar 38% din PIB datorie publică chiar nu mai finanţează nimeni România? La Euribor negativ nu mai sunt atractive dobânzi de 2-3% la lei? Suntem în plină deflaţie – deşi din ce se vede nici nu vrea să fie pronunţat cuvântul – dar vorbim de supraîncălzire economică? Este aproape ridicol. Trebuie să aşteptăm să se prăbuşească China şi America ca să începem să vorbim poate de majorări de taxe?  

Mare atenţie, pentru că de fapt birocraţii nu sunt darnici cu scăderile de taxe. Ei de fapt abia aşteaptă să le majoreze. Nu-i rugaţi, că mâine născocesc noi taxe şi impozite, imaginaţia lor este fecundă la acest capitol. Când acceptă că se poate mai puţin, luaţi cu amândouă mâinile ce e de luat, că nu vă mai întâlniţi cu prilejul. România are nevoie de curaj să iasă din marasm. Doar 30% plus la PIB-ul real în 25 de ani, doar 600 km de autostradă, un pod peste Dunăre şi 2-300.000 de locuinţe noi prin jurul Bucureştiului şi a încă 7-8 mari oraşe nu e destul. 

Unde era prudenţa manifestată acum când mergeam cu 11-12% din PIB deficit de cont curent şi datoria externă creştea cu 50% pe an, deşi, atenţie, datoria publică era la 12% din PIB?

Mai ales că micşorarea ritmului de creştere economică de la plus 4,3% an la an pe trimestrul I din 2015 la 3,2% pe trimestrul II nu este deloc o veste bună. Când toţi credeau că mergem spre un 4,5%-5% creştere PIB în 2015, iată că economia încetineşte. Nu e bine. Alunecăm de fapt sub PIB-ul potenţial. Nu e supraîncălzire, ci mai degrabă răcire. Tocmai aceste date arată că este nevoie de scăderea taxelor, aşa cum am scris de altfel la această rubrică neabătut în numeroase rânduri.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.09.2015

 
Cuvinte cheie:
opinie
, sorin paslaru
, taxe
, economie
, reducere
, pib
, investitii
, benzina
, crestere economica
, consum
, business
, tva
, taxa
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide