opinii primite la redacţie

Topul principalelor modificari fiscale de la 1 Ianuarie 2018

30 dec 2017 Autor: Daniel Anghel

OUG 23

1.       Split TVA

Au fost publicate joi 28 Decembrie in Monitorul Oficial Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, precum şi Decretul nr. 1309/2017 privind promulgarea Legii.

Începând de anul viitor :

·         aplicarea sistemului va fi obligatorie pentru plătitorii de TVA cu obligaţii TVA restante şi/sau aflaţi în insolvenţă, respectiv opţională pentru restul categoriilor de contribuabili eligibili;

·         contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA care nu vor aplica sistemul vor avea obligaţia de a efectua plata defalcat pentru achiziţiile efectuate de la contribuabili care vor aplica sistemul.

OUG 79 – privind modificari  ale impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitului pe veniturile persoanelor fizice, contribuţiile sociale obligatorii şi TVA.

2.      Impozitul pe profit

Directiva Antievaziune fiscală a fost transpusă în Codul fiscal. Acest lucru aduce un nou set de reguli privind limitarea deductibilităţii dobânzii, impozitarea la ieşire (“exit tax”), reguli anti-abuz şi privind societăţile străine controlate.

Directiva prevede ca termen de transpunere în legislaţia Statelor membre data de 31 decembrie 2018, cu aplicare de la 1 ianuarie 2019 (respectiv 31 decembrie 2019, cu aplicare de la 1 ianuarie 2020 in ceea ce priveşte prevederile referitoare la impozitarea la ieşire).

Romania va implementa insa aceste reguli inca de la 1 ianuarie 2018, cu un an mai devreme decat termenul limita prevazut de Directiva (si chiar cu doi ani mai devreme in cazul prevederilor privind impozitarea la iesire).

Care sunt cele mai importante prevederi:

·         Limitarea deductibilitatii dobanzilor

De la 1 Ianuarie 2018 in Romania se schimba regulile jocului in ceea ce priveste limitarea deductibilităţii cheltuielii cu dobânda.

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării înregistrate într-o perioadă fiscală, care depăşesc plafonul deductibil de 200.000 euro, vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit, în limita a 10% din baza de calcul. Costurile excedentare nedeductibile ale îndatorării pot fi reportate pe parcursul unei perioade nedeterminate. Limitarea se aplică, de asemenea, şi costurilor îndatorărilor în legătură cu împrumuturile acordate de instituţii financiare.

·         Impozitarea la ieşire

Contribuabilii vor fi supuşi impozitului pe profit (prin aplicarea ratei de impozitare de 16%) pentru transferul (integral sau partial) - intr-un alt stat - al activităţii desfăşurate de o societate sau de un sediu permanent  din Romania, transferul de active sau transferul rezidentei fiscale. Baza impozabilă trebuie calculată ca diferenţă între valoarea de piaţă a activelor/activitatilor transferate şi valoarea lor fiscală.

·         Regula generală anti-abuz

Se introduce, de asemenea, o nouă regulă anti-abuz aplicabilă in cazurile unui demers sau unei serii de demersuri care nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal de obţinere a unui avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.

·         Reguli privind societăţile străine controlate

Au fost introduse noi reguli privind impozitarea societăţilor străine controlate. Astfel, in anumite conditii, un contribuabil va trebui să includă în baza sa impozabilă din Romania, proporţional cu participaţia sa în societatea străină controlată, venitul nedistribuit al acesteia din urmă, provenit din: dobânzi, redevenţe, dividende şi venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financia, venituri din activităţi de asigurare, activităţi bancare sau alte activităţi financiare, etc.

Avand in vedere ca până la acest moment, niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu a transpus Directiva în legislaţia naţională, mediul de afaceri a propus un termen suficient pentru discutarea conceptelor noi aduse de aceasta Drectiva. De asemenea pentru a rămâne în continuare competitivă la nivel European, România ar trebui să se asigure că:

 

ü  Legislaţia este clară şi noile reguli şi concepte introduse au fost înţelese si asimilate de către contribuabili;

ü  Că există o procedura clară de aplicare;

ü  Că limitele specifice stabilite se situează în eşalonul superior faţă de media europeană.

 

În vederea atingerii obiectivelor de mai sus, este evident ca România ar trebui sa aibă în vedere si experienţa altor state membre în implementarea Directivei. Prin urmare, societăţile româneşti au nevoie de o perioadă rezonabilă de timp pentru a înţelege aceste concepte şi impactul lor. Asa cum mentionam chiar şi Directiva prevede un termen de implementare si de transpunere a unor concepte precum impozitarea la ieşire mai indelungat. (i.e. transpunere la 31 decembrie 2019, cu aplicare începând cu 1 ianuarie 2020).

În ceea ce priveşte deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării la calculul impozitului pe profit, Directiva prevede praguri de 30% din EBITDA sau 3.000.000 euro. Alegând să stabilească aceste praguri la 10% din EBITDA sau 200.000 euro, România se situează evident extrem de jos faţă de plafoanele stabilite de Directiva. În mod realist, ne aşteptăm ca majoritatea statelor membre să stabilească plafoane mai atractive, plasându-se astfel în faţa României pe harta atractivităţii pentru investitori. Spre exemplu, proiectul legislativ din Polonia privind implementarea Directivei stabileşte un plafon procentual pentru deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării de 30% din EBITDA. Deci, din start Polonia este mai atractivă decât Romania pentru investitori.

3.      Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Regulile privind regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor sunt modificate în mod semnificativ prin creşterea plafonului de venit la 1.000.000 euro şi abrogarea tuturor excepţiilor.

Companiile - în special cele cu pierderi reportate - şi societăţile de tip holding care sunt în prezent  plătitoare de impozit pe profit care ar putea deveni microîntreprinderi ar trebui să realizeze o analiză pentru a stabili potenţialul impact al acestor schimbări şi a identifica soluţii de reducere a consecinţelor nefavorabile.

Majorarea plafonului la de la 500.000 de euro la 1 milion de euro pentru încadrarea in categoria microîntreprinderilor, coroborat cu obligativitatea aplicării acestui regim de impozitare prin eliminarea opţiunii de aplicare a regimului de plătitor de impozit pe profit in baza unor criterii precum dimensiunea capitalului social va avea efecte negative asupra investiţiilor din Romania.

De ce?

-          Toate companiile nou înfiinţate, indiferent de dimensiunea capitalului lor sau a investiţiilor preconizate, vor fi automat impozitate ca microîntreprinderi, in absenta unei cifre de afaceri iniţiale. Aceste companii, aflate în perioada de investiţii, nu vor mai avea posibilitatea deducerii cheltuielilor înregistrate pe parcursul desfăşurării activităţilor curente si investiţionale, inclusiv in primii ani de funcţionare când, in general, companiile înregistrează pierderi si, in plus, se vor afla in imposibilitatea recuperării pierderilor fiscale înregistrate in aceşti ani investiţionali din profiturile următorilor 7 ani, aşa cum s-ar întâmpla daca ar putea opta sa rămână înregistraţi ca plătitori de impozit pe profit;

-          In al doilea rând, societăţile care înregistrează o rata de profit mai mica de 6.25% raportata la cifra de afaceri vor fi nevoite sa plătească un impozit mai mare decât in prezent.

-          In al treilea rând, companiile care aplica regimul microîntreprinderilor nu pot beneficia de facilităţile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilităţile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, ceea ce va descuraja investiţiile in domenii strategice. Mai mult, microîntreprinderile nu vor beneficia de credit fiscal pentru cheltuielile cu sponsorizarea.

Nu in ultimul rand, microcompaniile sunt exceptate din sfera de aplicare a Directivelor Europene. Astfel, microcompaniile nu vor putea beneficia de regimul fiscal favorabil prevazut de aceste Directive (de exemplu, in ceea ce priveste veniturile din dobanzi, redevente sau dividende).

4.      Modificari privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi contribuţiile sociale

 

Transferul contribuţiilor în sarcina angajatului

·         Se reduce cota de impozitare de la 16% la 10% pentru cele mai multe tipuri de venituri;

·         Creşte nivelul deducerilor personale aplicabile veniturilor din salarii;

·         Contribuţiile sociale datorate de angajaţi cresc la 35%, iar cele datorate de angajatori pentru condiţii normale de muncă scad la 2,25%. Suplimentar, în cazul condiţiilor deosebite şi speciale de muncă, angajatorii datorează o contribuţie de asigurări sociale în cotă de 4%, respectiv 8%.

·         Persoanele care obţin venituri din desfăşurarea de activităţi independente datorează contribuţia de asigurări sociale în cotă de 25% pentru un venit ales cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.

·         Este eliminată excepţia de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din investiţii sau din alte surse obţinute de persoanele care obţin şi alte venituri (de exemplu, salarii, pensii).

·         Prevederile OUG referitoare la impozitul pe venit sunt aplicabile pentru veniturile realizate şi cheltuielile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2018, precum şi pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor şi veniturilor din pensii aferente lunii ianuarie 2018. În ceea ce priveşte contribuţiile sociale obligatorii, prevederile OUG se aplică veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2018. Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contribuţiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

Mediul de afaceri nu a considerat oportună transferarea contribuţiilor sociale la angajat din următoarele raţionamente: (i) creşterea salariilor brute în sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanţă de urgenţă nu are o asemenea obligativitate; (ii) implementarea măsurii presupune un efort administrativ considerabil şi costisitor, fără a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al măsurii.

De la 1 Ianuarie 2018 transferarea tuturor contribuţiilor sociale în sarcina angajatului va putea duce la mărirea salariilor brute cu aproximativ 20% în condiţiile în care angajatorii vor decide să mentina la acelasi nivel salariul net al angajatilor. În cazul în care creşterea salariilor brute nu va fi efectuată, salariul net va scadea, iar acest aspect va putea conduce la dezechilibre pe piaţa forţei de muncă. Alternativ, pentru păstrarea aceluiaşi salariu net, în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui angajator, creşterea salariilor brute va conduce ori către un cost salarial similar celui din prezent, ori la o creştere a acestuia in functie de domeniul de activitate. Pentru angajatii din domeniul IT va exista un impact negativ la nivelul salariilor nete care va fi mai scăzut, având în vedere că aceşti angajaţi nu vor câştiga din diferenţa între cota de impozit pe venit de 16% şi noua cotă de impozit de 10%. Se vorbeste de acoperirea acestui dezavantaj cu o noua schema de minimis pentru angajatori dar nu am vazut inca un proiect in acest sens.

5.      Taxa pe valoarea adăugată

·         Autorităţilor fiscale li se permite să refuze agenţilor economici deducerea TVA doar dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că agentul economic ştia sau ar fi trebuit să ştie că tranzacţia în cauză făcea obiectul unei fraude TVA care a intervenit în amonte sau în aval în lanţul tranzacţional.

Prin aceasta prevedere codul fiscal din Romania se alinieaza cerintelor legislatiei si jurispridentei Europene.

Daniel Anghel, Tax Partner PwC, Coordonator Fiscalitate al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei si membru in board-ul FIC

 

 

 

 

 

 
Cuvinte cheie:
modificari
, top
, aplicare
, impozit
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide