Un grad ridicat de securitate al unei ţări reprezintă unfactor major în analiza investitorilor străini privindamplasarea unor capacităţi de producţie importante, având la bazăproiecte pe termen lung.
Românii i-au aşteptat pe americani şi în Al Doilea RăzboiMondial, şi de-a lungul epocii comuniste, şi în cei 21 de ani careau trecut de la începutul tranziţiei spre capitalism.
Lanţul american de restaurante fast-food McDonald's a fost unuldin primele simboluri ale capitalismului la Bucureşti, intrat pepiaţă în 1995, însă marile investiţii în capacităţi de producţies-au lăsat aşteptate, spre deosebire de alte ţări din regiune, depildă Polonia.
Chiar dacă relaţiile politice şi militare au evoluat destul derepede după 1990, având precedente solide pe zona politică chiar şiîn perioada comunistă, segmentul relaţiilor economice a rămasrelativ restrâns, fără proiecte strategice de anvergură, distanţageografică mare dovedindu-se un obstacol important pentruinvestitorii din SUA.
Astfel, intrarea în NATO a fost o miză mare pentru Româniainclusiv prin prisma apropierii de America la nivel economic.
Şi totuşi, în 2005, la un an de la intrarea României în NATO,Statele Unite se situau pe locul al nouălea în clasamentul ţărilorîn care îşi aveau originea cele mai mari investiţii străine dineconomia locală, cu 567 mil. euro, adică o pondere de 2,6% dintotal. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică,aproape 63% din investiţiile americane erau de tip greenfield.
Din păcate, schimburile comerciale au rămas mult reduse faţă depotenţial chiar şi în ultimii ani, nefiind prea departe - păstrândproporţiile - de nivelurile înregistrate în perioada comunistă,când România beneficia de clauza naţiunii celei mai favorizate.
De-a lungul anilor, s-au adunat mai multe nume mari dinputernica economie americană care au deschis sau au preluat,direct sau indirect, afaceri locale - 3M, Alico, Alcoa, Amway,Avon, Bunge, Cargill, Cisco, Citibank, Coca-Cola, ColgatePalmolive, Ernest & Young, Delphi, General Electric, HBO,Honeywell Garret, Howard Johnson's, HP, IBM, Johnson Controls,Kodak, Kraft, Lockheed Martin, Time Warner, McDonald's, Microsoft,Motorola, New Century Holdings, Oracle, Philip Morris, Procter& Gamble, Qualcomm, RAEF, Solectron, Timken, UPS, Visa,Washington Group sau Xerox - însă anvergura proiectelor derulate arămas limitată.
Interesul pentru marile privatizări a fost de asemenea redus: laPetrom au tatonat cursa nume sonore precum Halliburton şiConocoPhilips, însă primul a fost respins, iar al doilea s-aretras. La BCR, o divizie a grupului Citibank a format un consorţiuîmpreună cu fondul Texas Pacific - de asemenea respins pentruneîndeplinirea criteriilor de selecţie. Înainte de 2000 seîncercase şi privatizarea IAR Braşov cu Bell Helicopter, afacereaeşuând din cauza unui mare scandal politic şi mediatic.
În 2010, după şase ani în care România a avut statutul de membrual NATO, iar din 2007 a devenit şi membru al UE, SUA alunecaseră pelocul 11 în topul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în companiicu capital străin.
Astfel, capitalul social subscris se ridica la 803 mil. euro,adică aproximativ 2,8% din total. Registrul Comerţului avea înevidenţă la sfârşitul anului trecut 6.235 de companii cu capitalamerican.
Sectorul IT, cel mai "americanizat"
România, o ţară cu o forţă de muncă ieftină, bine pregătită îndomeniul IT şi unde cunoaşterea mai multor limbi străine este cevacomun, a atras ca un magnet cele mai mari companii IT americane,care şi-au extins puternic în ultimii ani activitatea locală. Ceamai mare companie IT din România, din punctul de vedere alnumărului de angajaţi şi, posibil, şi din punctul de vedere alveniturilor, este subsidiara locală a gigantului americanHewlett-Packard. HP România estimează că va ajunge la fineleacestui an la 3.600 de angajaţi în România, în special pe fondulextinderii echipelor. Românii angajaţi de HP în centrele deservicii oferă asistenţă prin telefon unor clienţi din diferiteţări şi în domenii precum contabilitate, pe lângă IT. HP are şiun centru de dezvoltare software în Cluj.
HP a câştigat şi cel mai mare contract IT acordat până acum destatul român, cu o valoare de peste 100 mil. euro, respectivinformatizarea Casei de Sănătate.
Alţi doi giganţi IT americani, Oracle şi IBM, au de asemeneapeste 3.000 de angajaţi în România. IBM se află în acest moment înprocesul de evaluare pentru deschiderea unui centru de cercetarela Târgu-Mureş.
Spre comparaţie, SIVECO şi TotalSoft, cei mai mari producătoride soft din România, au aproximativ 600, respectiv 400 de oameni.Cea mai mare companie IT după cifra de afaceri deţinută deantreprenori români, distribuitorul IT&C AsesoftDistribution, are aproximativ 100 de oameni.
În sfârşit au venit americanii pe piaţa decapital
Americanii au devenit în ultimii ani mai activi pe piaţa decapital din România, odată cu câştigarea de către FranklinTempleton - unul dintre numele cu mare greutate în lumeainternaţională a fondurilor de investiţii - a mandatului deadministrator al Fondului Proprietatea (FP) una dintre cele maimari afaceri din România, cu active de 4 mld. euro.
Mark Mobius, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti aiFranklin Templeton, considerat un guru al pieţelor emergente, apromis că se va implica în promovarea Fondului Proprietatea şi apieţei de capital din România, iar vizitele sale la Bucureşti audevenit frecvente. Mobius este în prezent şi membru în Consiliulde Supraveghere al Petrom, cea mai mare companie din România.
După ce a preluat managementul FP, în septembrie 2010, Templetonşi-a crescut investiţiile pe Bursa de la Bucureşti, prin celelaltefonduri pe care le administrează, investind zeci de milioane deeuro în BRD, Petrom şi SIF-uri.
Pe de altă parte, reprezentanţii Franklin Templeton au intrat înultimele luni în conflict cu Guvernul privind o serie de deciziiale statului român la companiile din sectorul energetic, undeMinisterul Economiei e acţionar majoritar, iar FondulProprietatea e minoritar..
Reprezentanţii Franklin Templeton au criticat şi managementulunor companii de stat, precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica,cerând explicaţii pentru profitabilitatea redusă a acestora.
Pe de altă parte, americanii nu au reuşit să îndeplineascăaşteptările acţionarilor FP privind preţul de tranzacţionareal acţiunilor pe Bursă. Cotaţia titlurilor FP a fost pe un trenddescendent de la listare, iar în ultimele săptămâni declinul s-aaccentuat, acţiunile ajungând ieri la un minim de 0,54 lei, cu 16%sub preţul de la listare. Evoluţia preţului acţiunilor FP i-adeterminat pe unii acţionari să-şi exprime la AGA nemulţumireafaţă de activitatea Templeton.
SUA nu intră în top 10 pieţe de export ale României
Schimburi comerciale puţin peste un miliard deeuro
Statele Unite au fost în 2010 de-abia pe locul al şaisprezeceleaîn clasamentul principalilor parteneri comerciali ai României laexport, cu ceva mai mult de jumătate de miliard de euro. Pondereaacestor încasări în totalul exporturilor a fost de numai 1,5%.Totuşi, faţă de 2009 exporturile pe piaţa americană au înregistratun salt de peste 60%, în condiţiile în care 2009 consemnase oscădere cu 40% a exporturilor româneşti în SUA.
Federaţia Rusă s-a situat pe locul 12, valoarea mărfurilorvândute pe această piaţă ajungând la 833 milioane de euro, ceea cecorespunde unei ponderi de 2,2% din total.
La importuri, SUA au o poziţie şi mai slabă în clasamentulpartenerilor comerciali, clasându-se anul trecut pe locul 19, cu ovaloare a achiziţiilor de 563 mil. euro, ceea ce conduce la undeficit comercial minim pentru România. Comparativ cu situaţia din2009, importurile din Statele Unite au crescut cu 9,5%, după ocădere puternică în anul precedent.
Ponderea în total importuri este apropiată de cea înregistratăla exporturi, respectiv de 1,2%. China este al cincilea marepartener pe relaţia de import, cu peste 2,5 mld. euro, în timp ceRusia ocupă locul al şaselea.
În total, schimburile comerciale România - SUA de-abia au ajunsanul trecut la 1,1 miliarde de euro, reprezentând ceva mai mult de1% din comerţul exterior total al României.
Slăbiciuni ale relaţiilor economice România -SUA
Industria bancară americană este reprezentată numai de Citibank,care are o poziţie restrânsă (locul 15 după active în 2010; cotă depiaţă de 1,4%), axată pe servicii pentru clientela corporate.
Nicio mare companie petrolieră din SUA nu a investit pe piaţalocală, giganţii americani ezitând în 2004 să se bată pentruPetrom.
Ford este singurul mare constructor auto care are în derulare oinvestiţie directă (automobile şi motoare); în pofida obţineriiunui ajutor de stat de 143 mil. euro, proiectul avansează lent.
Nu există niciun zbor direct care să lege Bucureştiul de un mareoraş american, spre deosebire de alte capitale din regiune undeoperează mari companii aeriene americane.
Gigantul Colgate Palmolive, producător de bunuri de consum, arenunţat la capacităţile de producţie locale, segmentul fiindreprezentat mai departe de Procter&Gamble, care a continuat săinvestească în producţie, şi de Unilever.
Marile companii farmaceutice din SUA nu produc în România,aducând produse specifice din import.
Sectorul IT este cel mai bine reprezentat la nivel local, numemari precum Microsoft, Oracle, IBM sau Xerox având un numărimportant de angajaţi.
Franklin Templeton este singurul mare administrator de fonduricare a venit pe piaţa locală, în timp ce industria americană aasigurărilor este reprezentată doar de Alico (locul 3 în asigurăride viaţă) şi Marsh.
Bechtel, marea companie americană de construcţii, este încentrul controversatului proiect al Autostrăzii Transilvania, dincare nu s-a realizat nici o treime după şase ani de la semnareacontractului care devine tot mai costisitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels