Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 nu mai este pusa sub semnul intrebarii la Bruxelles si nu mai este o tema pe agenda oficialilor UE. Insa discutia despre impunerea unor clauze de salvgardare, dupa data aderarii, este inca de actualitate, afirma ambasadorul Romaniei la UE, Lazar Comanescu.
Astazi are loc la Bruxelles ultima intalnire dintre oficialii romani si cei ai UE pe marginea raportului Comisiei care va aparea in 26 septembrie, raport care, teoretic, ar putea recomanda amanarea aderarii, aderarea sau impunerea unor clauze de salvgardare specifice dupa ce Romania va fi membru UE.
Agentia de presa Reuters si publicatia Financial Times au relatat ieri, citand surse din cadrul Comisiei Europene, ca Executivul european este de parere ca aderarea la 1 ianuarie 2007 a Romaniei si a Bulgariei este o optiune serioasa, dar conditionata.
"O optiune serioasa este sa lasam aceste tari sa adere la UE anul viitor, dar cu clauze de salvgardare", a afirmat un oficial european, citat ieri de Reuters sub rezerva anonimatului. Experti din Comisie, citati de AFP, au spus, la randul lor, ca varianta este cea mai plauzibila, dar nu au exclus cu totul o decizie de amanare a aderarii.
Intr-un interviu pentru ZF ambasadorul Romaniei la UE Lazar Comanescu admite ca raportul Comisiei din 26 septembrie ar putea face referire la clauzele de salvgardare, dar spune ca, la extrema, acestea intra in vigoare la data aderarii si nu la data aparitiei raportului (26 septembrie) - asadar, mai exista cateva luni in care deficientele pot fi remediate astfel incat clauzele sa nu fie aplicate.
Ambasadorul afirma ca astfel de clauze nu au fost inventate pentru Romania: "Exista inca timp pentru a evita aceste clauze, daca se actioneaza cu determinare. Dar clauzele tin de tratatele UE, nu sunt o inventie pentru Romania. Asemenea clauze sau monitorizari au loc inclusiv asupra actualilor membri ai UE. Performantele statelor membre sunt analizate in permanenta, in toate domeniile. Sa ne amintim doar de atentionarile Comisiei adresate statelor in privinta respectarii Pactului de stabilitate din zona euro care nu permite membrilor sa aiba mari derapaje economice. Mai mult, unele tari a trebuit sa dea si bani inapoi pentru ca nu au respectat standardele in privinta folosirii fondurilor UE. Dar aceasta monitorizare atenta asigura succesul Uniunii. Nu trebuie dramatizat, cu atat mai mult cu cat nu suntem la sfarsitul anului", afirma ambasadorul.
Krisztina Nagy, purtatorul de cuvant al comisarului pentru extindere, Olli Rehn, a refuzat ieri sa faca speculatii pe marginea iminentei impunerii clauzelor, afirmand ca este prea devreme sa se traga vreo concluzie asupra recomandarilor Comisiei din raportul din 26 septembrie.
Un oficial al Comisiei, citat sub rezerva anonimatului de Financial Times, este insa categoric: "Acestea sunt cele mai dure masuri de salvgardare, sunt ceva nou. Aceste masuri pot fi activate oricand. In cazul Bulgariei, speram ca tara va avea rezultate concrete in cursul verii in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si a criminalitatii organizate, dar progresele au fost dezamagitoare".
Potrivit publicatiei britanice, Bulgaria va fi atentionala de seful Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, ca va fi supusa cele mai stricte monitorizari aplicate vreodata vreunui stat membru.
Ambasadorul Romaniei la UE admite ca "beneficiind" de experienta extinderii de la 1 mai 2004, cand au existat unele probleme cu noii membri, Comisia va fi mult mai atenta la evolutia Romaniei si a Bulgariei: "Bulgaria si Romania au beneficiat de o monitorizare nu mai severa, ci mai riguroasa. Insa acest lucru ne-a ajutat. A fost vorba despre o monitorizare, dar si de un dialog permanent".
Clauzele de salvgardare sectoriale (alaturi de clauza de amanare) sunt cuprinse in Tratatul de aderare, semnat in aprilie 2005 si sunt reamintite in ultimul raport al Comisiei din 16 mai 2006. Asadar, daca Romania nu este amanata, i se pot aplica clauze pentru domeniile piata interna, justitie si alocarea de fonduri structurale. Este, asadar, posibil ca Romania sa piarda o parte din sumele care ar urma sa vina de la UE, daca nu este pregatita sa absoarba fondurile si mai ales daca cele doua agentii prin intermediul carora ar urma sa fie gestionati banii UE in agricultura (Agentia de Plati si Interventii in Agricultura si Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) nu vor fi functionale.
In domeniul justitiei aplicarea clauzei ar insemna ca deciziile justitiei romane nu vor fi recunoscute, pentru o perioada, in UE, iar in domeniul piata interna ca anumite produse sau servicii nu pot fi desfacute pe piata unica.
In raportul din 16 mai sunt mentionate patru stegulete rosii - doua pentru agentiile de plati in agricultura, unul pentru domeniul sanitar veterinar si altul pentru sistemul informatic privind colectarea accizelor si a TVA. Oficialii romani spun ca de atunci lucrurile s-au miscat bine si, pana la aderare, nu vor mai fi probleme cu aceste domenii. Punctul de vedere al Comisie va fi cunoscut la 26 septembrie.
Expertii UE consultati de Reuters nu au putut confirma ipoteza unor penalitati financiare pentru cele doua tari in cazul aplicarii clauzelor, mai ales ca valoarea ajutoarelor, cel putin pentru perioada 2007-2009, este stabilita prin Tratatul de aderare, suspendarea lor fiind astfel dificila.
Ambasadorul Romaniei la UE admite ca ar putea exista unele pierderi financiare in cazul in care cele doua agentii de plati nu sunt functionale la data aderarii, dar si in situatia in care Romania nu este capabila sa realizeze proiecte prin care banii europeni sa poata fi cheltuiti. El spune ca nu este in interesul UE sa penalizeze pe cineva.
"Dupa aderare, interesele Romaniei vor fi si ale UE. Intrarea banilor europeni care sa ajute la dezvoltarea Romaniei este in interesul nostru, dar si al Uniunii. Pentru ca evolutia economica pozitiva a Romaniei contribuie, practic, la cresterea economica a Uniunii", afirma Comanescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
