Partidele cu sanse de a ajunge la putere in urmatoarea legislatura au inceput sa-si caute inca de pe acum aliati pentru o viitoare guvernare.
Doua sunt fortele care ar putea castiga puterea, lucru demonstrat de alegerile locale. Este vorba de PSD pe zona ce centru stanga si alianta PNL-PD pe cea de dreapta. Daca raportul de forte nu se modifica substantial, nici una dintre cele doua forte principale nu vor putea forma singura o majoritate parlamentara care sa asigure stabilitatea guvernului. Este atunci nevoie de aliatii mai mici, cei care vor intra in Parlament, dar fara a putea ridica pretentii prea mari. Aceasta la prima vedere pentru ca pozitia lor de arbitri le-ar putea asigura o forta care nu a fost validata de votul popular. Alegerile locale pentru consiliile judetene - care iau pulsul intentiilor de vot pentru generale - au demonstrat acest lucru.
La alegerile din toamna in ecuatie ar mai putea fi introdus un termen, necunoscut pana in prezent in alegerile de dupa revolutie. O eventuala "coabitatre", fie intre un presedinte de centru - dreapta (Theodor Stolojan) si un partid de centru - stanga (PSD), fie intre un presedinte de centru stanga (posibil Adrian Nastase, daca va candida) si o alianta ce centru - dreapta, D.A. Posibilele combinatii post-electorale ar putea tine seamna si o de aceasta formula, dar actorii politici spun ca este prea devreme pentru o astfel de discutie. Deocamdata exista tatonari.
Trei sunt la acest moment posibilii arbitri ai viitoarei configuratii guvernamentale. PRM, UDMR si PUR. Cel putin, in acest moment UDMR si PUR sunt curtate de ambele echipe cu sanse de a castiga puterea. In ceea ce priveste o eventuala cooptare a PRM la guvernare ambele parti isi manifesta retinerea.
Ecuatia UDMR
Ieri, presedintele PNL Theodor Stolojan a spus ca Alianta ar fi interesata de o colaborare cu UDMR intr-o viitoare guvernare. O spusese inainte si presedintele PD Traian Basescu. Dintre toate combinatiile posibile, UDMR este formatiunea cea mai curtata de ambele parti pentru ca ar scuti partenerul de dialog de explicatii suplimentare - cum s-ar intampla, de pilda, in cazul unei coalitii cu PRM. Este si motivul pentru care PSD (care colaboreaza actualmente cu UDMR), apara cu dintii relatia sa privilegiata cu Uniunea. Liderul PSD Viorel Hrebenciuc - cel care gestioneaza discutiile cu liderii UDMR - a spus ieri ca este mirat de afirmatiile liderului liberal. Motivul ar fi ca, atata vreme cat UDMR s-a aflat in coalitie cu CDR (din 1996 pana in 2000), Uniunea nu a obtinut mai nimic din cererile specifice ale etniei maghiare. A obtinut multe din parteneriatul cu PSD. Or, spune el, logic ar fi ca Uniunea sa ramana in continuare un aliat al PSD.
Uniunea nu se grabeste. Nu a facut-o niciodata, pentru ca merge - dupa cum spune presedintele Consiliului Reprezentantilor Unionali (miniparlamentul Uniunii) Frunda Ghyorgy pe "o politica realista". UDMR nu va incheia nici o alianta preeelectorala si va astepta rezultatul alegerilor spune presedintele CRU. Frunda afirma ca personal este un "crestin-democrat convins", mai aproape asadar de centrul dreapta reprezentat de alianta, dar ca in chestiuni de importanta pentru comunitatea maghiara orientarile doctrinare nu-si au locul. Asta inseamna ca orice alianta este posibila, si cu PSD si cu Alianta D.A., in functie de cum fiecare dintre posibilii parteneri inteleg sa respecte drepturile colective si individuale ale comunitatii maghiare.
Partdul Umanist care a obtinut un scor peste asteptari la alegerile locale devine si el un actor interesant pentru cei doi eventuali castigatori. Liderii PNL nu exclud o alianta cu Partidul Umanist, daca acesta va intra in Parlament. Vicepresedintele PNL Gheorghe Flutur spune ca este avuta in vedere atat alianta cu UDMR cat si cu PUR, dar ca deocamdata nu s-a stabilit nimic concret. De cealalta parte, PSD este tentat sa reinoade relatiile cu umanistii, dupa cum spune purtatorul de cuvant Titus Corlatean. PUR a intrat in Parlament in 2000 pe listele PSD. Protocolul in baza caruia umanistii participau la guvernare si sprijineau PSD in Parlament a fost rupt anul trecut intrucat social-democratii nu au acceptat pretentiile micutului partid de a-si constirui un grup parlamentar propriu.
In ecuatia alegerilor a intrat in ultima vreme si PRM, partid izolat - cel putin la nivelul declaratiilor - dupa alegerile din 2000. Presedintele executiv al PSD Octav Cozmana a recunoscut recet ca, intre cele doua tururi de scrutin la locale a mers acasa la Corneliu Vadim Tudor pentru a discuta - a spus el - despre constituirea consiliilor judetene. Presa a speculat ca partidul de guvernamant tatoneaza terenul pentru o eventuala colaborare cu partidul lui Vadim Tudor. Declaratiilea acestuia din urma, facute dupa o intalnire la Cotroceni cu presedintele Iliescu au intarit suspiciunea. Tudor a lasat sa se inteleaga faptul ca ar fi tentat de o colaborare cu PSD, in viitoare guvernare. Ieri liderul PSD Viorel Hrebenciuc a incercat sa risipeasca temerile. El a spus ca nu intrevede o colaborare cu PRM pentru ca nu crede ca Romanaa Mare isi va schimba orientarea si nici liderul sau discursul antisemit si xenofob. Aceasta a fost de altfel ratiunea pentru care in 2000, PSD a luat decizia politica de a intrerupe relatiile cu PRM. In practica parlamentara PSD a colaborat insa cu PRM, iar la alcatuirea consiliilor judetene colaborarea a fost chiar stransa reusind in unele cazuri - la Suceva sau Bacau, de pilda - sa deturneze rezultatul votului. De altfe nu numa combinatia PRM-PSD a dar peste cap calculele ci si combinatia UDMR-Alianta. La Cluj, de pilda, unde UDMR renuntase la un candidat propriu pentru a-l sustine pe cel al PSD (Ioan Rus), consilierii maghiari s-au aliat cu cei ai D.A., pentru a primi functii de vicepresedini. Sunt exemple care arata ca, in perspectiva alegerilor generale orice combinatie este posibila, actorii fiind acum in faza tatonarilor.
Nici minusculee partide extraparlamentare nu au scapa de febre combinatiilor. Actiunea Populara (AP) a adresat ieri tuturor formatiunilor politice extra-parlamentare de orientare populara si democrat-crestina un apel la unificare. AP nu ar vrea nici mai mult nici mai putin decat ca extraparlamentarii sa constituie o "alternativa puternica si eficienta la monopolizarea puterii politice", care ar urma sa fie reprezentat fie de PSD sie de Alianta.
Rus: PSD, 60% sanse de a castiga
Ioan Rus, membru in Biroul Coordonator al PSD, a declarat ieri ca sansele realiste ale PSD de a castiga alegerile generale sunt de 60%, daca reprezentantii sai vor avea o "prestatie corespunzatoare". "Sansele realiste sa castigam alegerile generale sunt de 60%, daca vom avea o prestatie corespunzatoare si daca in perioada urmatoare vom face ceea ce ne-am propus sa facem", a afirmat Ioan Rus. Rus a apreciat, de asemenea, ca PSD si-a facut o evaluare prea optimista pentru alegerile locale si nici nu a valorificat toate capacitatile pe care le-a avut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
