Rectificarea bugetară pregătită pentru această toamnă de Guvern are în vedere o reducere a investiţiilor cu aproape 10 miliarde de lei faţă de bugetul pe 2017 stabilit la începutul anului şi, simultan, o majorare a cheltuielilor de personal şi cu asistenţa socială ce totalizează 8 miliarde de lei. O astfel de reorganizare a fondurilor bugetare îi îngrijorează pe analiştii economici, care observă că va fi în continuare stimulat consumul, iar consumul vine din importuri care pot duce la dezechilibre în economie.
„Se accentuează dezechilibrele din economie, pentru că banii din buget se dau pe salarii şi astfel va creşte consumul, care - cum s-a văzut – majorează importurile, creându-se deficite mai mari şi în balanţa comercială, şi în contul curent”, a declarat analistul economic Dragoş Cabat. El a atras atenţia că „intrăm pe o pantă periculoasă”, pentru că odată mărite salariile, când economia merge, nu le mai poţi scădea când economia regresează.
„De ce se tot taie din investiţii? Aici ar fi mai multe explicaţii, în primul rând aceea că firmele care până nu demult erau abonate la contractele cu statul sunt acum mai cuminţele, dar şi că nu mai sunt proiecte publice”, a mai spus Dragoş Cabat. El crede că, pe acest fond al direcţionării banilor mai mult către consum decât către investiţii „creşterea economică din următorii ani va fi mai mică, iar deficitul bugetar ar putea depăşi plafonul de 3% din PIB”.
Şi consultantul de investiţii Aurelian Dochia consideră că este îngrijorătoare această perspectivă bugetară. „Rectificarea de acum era de aşteptat, încă de la începutul anului am atras atenţia că nivelul cheltuielilor este mult mai mare decât posibilităţile de realizare a veniturilor, astfel că deficitul bugetar se va adânci. În această manieră nici nu se putea continua altfel decât prin sacrificarea fondurilor pentru investiţii”, a spus Aurelian Dochia.
„E adevărat, veniturile cresc cu 8% la această rectificare, adică mult peste creşterea economică prognozată, dar cheltuielile cresc cu 13-14%. Deci chiar cu acest optimism referitor la venituri nu se va putea ţine pasul cu mărirea cheltuielilor. Este foarte probabil ca direcţionarea către consum să încurajeze şi producţia, dar şi importurile, însă după ce vor trece toate aceste efecte ne întrebăm ce fel de creştere economică vom mai avea”, a mai spus consultantul.
Cheltuielile pentru investiţii au scăzut de la 39,4 miliarde de lei în proiectul iniţial al bugetului pe 2017 la 28,7 miliarde de lei în proiectul rectificării bugetare de acum.
La categoria venituri este prevăzută, în actuala rectificare bugetară, o creştere cu circa 700 de milioane de lei - de la 254,7 miliarde de lei estimate iniţial până la 256,4 miliarde de lei în noua estimare - şi este determinată de prognoze mai bune la încasările din contribuţiile de asigurări sociale, unde este aşteptată o majorare de aproape 2 miliarde de lei, până la 71,4 miliarde de lei. De asemenea, iniţiatorii rectificării bugetare se aşteaptă şi la o creştere a veniturilor nefiscale (în principal dividende plătite statului de către companiile de stat, de ar veni o colectare de 22,3 miliarde de lei), cu 3,3 miliarde de lei mai mult decât în bugetul iniţial. În schimb sunt tăiate sumele încasate din TVA, unde se aşteaptă încasări de 52,8 miliarde de lei faţă de 54,1 miliarde de lei încasări prevăzute iniţial. Şi de la impozit pe profit sunt aşteptate încasări mai mici, respectiv cu două miliarde de lei.
De cealaltă parte, cheltuielile totale cresc de la 278,8 la 281, miliarde de lei, în special pentru evitarea unor riscuri de neplată a salariilor şi a unor blocaje în derularea programelor guvernamentale.
