Seful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, i-a cerut premierului Calin Popescu-Tariceanu sa demareze procedurile pentru numirea comisarului european din partea Romaniei.
Seful Comisiei a ajuns ieri la Bucuresti - unde s-a intalnit cu presedintele Traian Basescu si cu premierul Calin Popescu-Tariceanu -, la o zi dupa ce Executivul european a anuntat ca Romania si Bulgaria se vor integra in UE la 1 ianuarie 2007. El i-a transmis premierului roman o scrisoare in care il anunta ca poate demara procedurile de desemnare a comisarului.
Surse din administratie spun ca exista multi pretendenti la acesta pozitie, de aceea desemnarea se va face dupa consultari in coalitie, desi, potrivit cutumelor, seful guvernului este cel care propune candidatul.
Potrivit Tratatului de la Nisa (1999), toate tarile UE trebuie sa desemneze un comisar care activeaza in cadrul Comisiei. Desi modalitatea de desemnare a candidatului nu este prevazuta in niciun tratat european, cutuma este ca seful guvernului unei tari sa desemneze unul sau mai multi posibili castigatori, urmand ca seful Comisiei sa aleaga persoana care i se pare potrivita. Respectiva persoana va fi audiata de comisiile de specialitate din Parlamentul European, un examen dur, dupa cum s-a vazut la investitura Comisiei lui Barroso, cand seful - pe atunci doar propus - Executivului european a trebuit sa renunte la unele propuneri (italianul Rocco Butiglione, desemnat pentru portofoliul justitiei) sau sa roteasca functiile (ungurul Laszlo Kovacs, desemnat initial pentru portofoliul industriilor si ajuns la taxe, o pozitie minora).
Conferinta presedintilor (sefii grupurilor parlamentare din Parlamentul European) va aborda astazi problema numirii comisarilor roman si bulgar. Potrivit unor surse din Parlamentul European, data posibila a audierii celor doi candidati va fi 27 si 28 noiembrie, votul Parlamentului urmand sa se dea in preajma Craciunului sau in data de 4 sau 9 ianuarie. Exista posibilitatea ca votul sa fie dat doar in privinta noilor comisari, insa cel mai probabil el va fi exprimat pentru intreaga echipa a lui Durao Barroso. Acest lucru se intampla pentru ca unora dintre comisari ar urma sa le fie redistribuite sarcinile, o parte dintre acestea urmand sa fie preluate de comisarii roman si bulgar.
Tariceanu a afirmat ieri ca nu s-a stabilit inca domeniul care va fi repartizat viitorului comisar roman, insa surse de la Bruxelles au afirmat ca este posibil ca acesta sa trebuiasca sa gestioneze o parte dintre problemele justitiei.
Cum Barroso nu si-a exprimat inca public preferinta pentru profilul candidatului numele avansate de surse neoficiale trebuie privite cu retinere: au fost vehiculate numele ministrului integrarii Anca Boagiu, a ministrului justitiei Monica Macovei sau a ambasadorului Romaniei la UE, Lazar Comanescu, si, in ultima vreme, a lui Sorin Frunzaverde (fost ministru al apararii - PD). Mai nou, este vehiculat numele secretarului de stat in Ministerul Integrarii (fost negociator-sef al Romaniei cu UE), Leonard Orban, un bun specialist in problemele UE care nu are insa afiliere politica. Orban spune insa ca nu i s-a facut nicio propunere in acest sens ("este o gluma") si, recent, intr-un interviu a declarat ca s-ar putea decide in viitor sa candideze pentru o pozitie de conducere in cadrul Comisiei Europene.
Fostul negociator-sef cu UE Vasile Puscas afirma ca profilul lui Orban este acela de tehnocrat si, pentru a ajunge in pozitia de comisar, i-ar fi trebuit sustinere politica: "Directorul general si adjunctii au profil de tehnocrati. Comisarul, pe langa solida cunoastere a dosarelor UE, trebuie sa aiba influenta si sustinere politica atat in tara cat si in Parlamentul European. Comisarul roman trebuie sa provina fie din zona social-democrata, fie din cea populara (cele doua curente dominante din Parlamentul European - n.n.)", afirma Puscas. El ii enumera pe posibilii candidati din zona social-democrata care ar putea, spune el, face fata cu succes functiei: Cristian Diaconescu (fost ministru al justitiei), Adrian Severin (fost ministru de externe), Adriana Ticau (fost ministru al tehnologiei informatiilor) sau Corina Cretu (fost consilier al lui Ion Iliescu, acum senator PSD). Din zona dreptei, el ii da sanse Ancai Boagiu. Atat Boagiu, cat si Macovei au infirmat ca li s-ar fi propus acesta functie.
Ambasadorul Romaniei la UE, Lazar Comanescu, spune, la randul sau, ca viitorul comisar trebuie sa cunoasca intreaga problematica a UE si nu sa fie stapan doar pe domeniul pe care il gestioneaza. Asta pentru ca deciziile in colegiul comisarilor se iau prin consens. "Comisia este un organism colegial. Intr-un organism colegial este nevoie ca fiecare sa stie sa se exprime pe orice dosar", spune Comanescu. Desi comisarul, odata numit, nu mai reprezinta tara care l-a trimis la Bruxelles, el trebuie sa pastreze relatiile bune cu aceasta pentru ca Executivul european nu promoveaza proiecte care nu au sustinerea statelor membre sau nu au sanse reale de a fi promovate, spune Comanescu.
Asadar, un lucru se desprinde: candidatul roman trebuie sa fie bine pus la punct cu problematica Uniunii - pentru a trece de votul Parlamentului, dar si pentru a exprima o opinie pertinenta in problemele UE, daca este numit. In aceeasi vreme, trebuie sa aiba sustinere politica in tara si la Parlamentul European care este din ce in ce mai implicat in deciziile UE.
Exista situatii in care anumite tari au trimis in Comisie oameni doar din considerente politice (nu s-a tinut seama si de competente) - ei au trecut de votul Parlamentului, dar cu scandal. Laszlo Kovacs, comisarul pentru taxe (fost ministru de externe al Ungariei), si Vladimir Spidla, comisarul pentru munca si afaceri sociale (fost premier al Cehiei), sunt doua exemple. Cei doi sunt deseori ignorati in cadrul colegiului comisarilor, pentru ca pregatirea lor pe dosarele UE nu este una dintre cele mai bune, sustin surse de la Bruxelles.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
