Curtea Constituţională a invalidat ieri referendumul privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, deschizându-i calea să se întoarcă la Cotroceni.
Decizia Curţii Constituţionale nu a rămas fără consecinţe la nivelul pieţelor financiare locale, însă reacţiile au fost moderate. Moneda naţională a înregistrat ieri o uşoară apreciere, cotaţiile coborând pe piaţa interbancară la un minim de 4,4750 lei/euro, după anunţarea deciziei Curţii, care a permis clarificarea situaţiei.
În luna iulie, în urma declanşării procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, leul s-a depreciat puternic faţă de euro, iar cursul de schimb a atins în 3 august un maxim istoric de 4,6481 lei/euro, cu 4,5% peste nivelul de la sfârşitul lunii iunie.
Dacă piaţa valutară a fost mai sensibilă la deciziile de pe scena politică, bursa pare să fi rămas oarecum imună, în condiţiile în care şi lichiditatea este scăzută, iar interesul investitorilor este redus. La închiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, înregistra un avans de 0,38%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, a depăşit cu 0,6% nivelul de luni.
"Este bine că s-a terminat povestea cu referendumul şi am eliminat o sursă de incertitudine. Pasul următor este găsirea unei soluţii de colaborare, de coabitare, între Preşedintele României - Guvern - Parlament. Trebuie neapărat să se găsească o soluţie în care fiecare să-şi vadă de treabă, să nu se mai concentreze pe lupta politică şi pe «lovituri». Dacă vor exista semne că poate fi găsită o soluţie de coabitare, se creează condiţiile pentru îmbunătăţirea situaţiei economiei, în primul rând la nivelul încrederii mediului de afaceri", a comentat analistul economic Aurelian Dochia.
Influenţele nefavorabile ale unei crize politice prelungite, din orice ţară, asupra încrederii mediului de business, cursului de schimb şi economiei nu pot să fie negate.Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, şi-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la impactul pe care situaţia politică actuală din România îl are asupra economiei, precum şi asupra costurilor de finanţare. Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atenţionat că potenţialele implicaţii adverse ale prelungirii tensiunilor politice interne, alături de incertitudinile legate de zona euro, ar putea avea consecinţe şi asupra costurilor finanţării deficitului fiscal şi refinanţării datoriei publice.
Economia a revenit în trimestrul al doilea în teritoriul pozitiv, după două trimestre de declin, însă pentru a doua jumătate a anului perspectivele sunt sumbre, majoritatea analiştilor ajustându-şi prognozele spre 0,5%, în condiţiile în care anticipează că evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, criza politică internă şi producţia agricolă slabă vor afecta economia locală. România este dependentă de sursele de finanţare externe, dar investiţiile străine sunt în cădere liberă, iar gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne modest. Finanţele au reuşit să atragă resurse de pe piaţa internă la costuri din ce în ce mai mari.
Premierul Victor Ponta a declarat că "speră şi îşi doreşte" ca decizia Curţii Constituţionale să pună capăt unei crize politice care a făcut rău României şi care "va lăsa urme clare în societatea românească". El consideră însă că decizia Curţii Constituţionale este "nedreaptă şi împotriva legilor democratice şi a majorităţii absolute a românilor".
De cealaltă parte, preşedintele interimar Crin Antonescu a declarat ieri că nu "înghite" povestea cu economia afectată de suspendarea lui Traian Băsescu şi că nu îl interesează nici comentariile guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
El a făcut aceste afirmaţii, întrebat cum va duce, în continuare, lupta împotriva lui Traian Băsescu având în vedere că cele două luni de interimat s-au reflectat asupra economiei româneşti.
Antonescu a fost, de asemenea, întrebat cum va lupta împotriva regimului fără a afecta economia, având în vedere şi mesajele guvernatorului Băncii Naţionale.
"Să nu amestecăm lucrurile. Această poveste cu economia afectată de suspendarea lui Traian Băsescu noi nu o înghitem. Economia României a fost pusă pe butuci de guvernările regimului Traian Băsescu. Niciodată, dar niciodată, pentru un om care crede în democraţie, şi mă refer acum la un simplu cetăţean, nu va fi convingător argumentul «Taci, înghite, nu-ţi exprima voinţa că scade leul»", a arătat Antonescu, citat de Mediafax.
Opiniile premierului şi ale preşedintelui interimar sunt identice însă în ceea ce-l priveşte pe Traian Băsescu, considerat "un preşedinte ilegitim".
Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată marţi, că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi menţionează că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi reia atribuţiile.
Ce se va întâmpla în perioada următoare
Întrebat dacă va coabita cu Traian Băsescu, premierul Victor Ponta a evitat un răspuns clar şi s-a declarat convins că acesta îi va face dosare penale. "Dacă vorbim strict despre relaţia dintre mine şi Traian Băsescu, aşa cum m-am aşteptat şi în 7 mai, sunt convins că îmi va scoate dosare de acum 20 de ani, că îmi va face dosare penale", a spus Ponta, citat de Mediafax.
Preşedintele interimar Antonescu a explicat că iniţierea procedurii de suspendare şi referendumul au fost încercarea de a tranşa marea problemă a României politice de azi, care este regimul Băsescu. "Nu putem să punem problema coabitării pentru că nu e vorba de coabitare cu Traian Băsescu, ci a acestor 7,5 milioane de români şi aceşti oameni nu mai vor să colaboreze cu Traian Băsescu. Traian Băsescu poate să coabiteze cu Parchetul, cu CC, cu serviciile de informaţii, cu instanţe internaţionale", a spus Antonescu, potrivit Mediafax.
Analiştii de la Raiffeisen Bank apreciază că tensiunile politice se vor reduce numai temporar, după decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului, urmând să revină la nivelul de dinainte de suspendarea preşedintelui.
Şi analistul Aurelian Dochia a amintit că se apropie alegerile din toamnă şi, în general, alegerile sunt o sursă de incertitudine şi de multe ori apar schimbări de direcţie în politicile economice, fiscale.
Preşedintele nu are un rol foarte important privind economia, dar poate avea un foarte mare rol în relaţia cu instituţiile europene, cosnideră Dochia. "Trebuie să recâştigăm încrederea partenerilor europeni care în ultima perioadă au transmis semnale negative. Trebuie să reparăm acest aspect şi să ne implicăm mai mult în discuţiile de la nivelul Europei, care trece printr-un proces de transformare foarte important, decisiv pentru construcţia Uniunii Europene".
Guvernul ar trebui să-şi definească mai bine planurile şi proiectele pe termen scurt şi mediu, să aibă o comunicare mai bună cu mediul de afaceri intern şi extern, să fie "consecvent şi coerent" şi să nu vină cu "soluţii" surpriză care să dea peste cap planurile de afaceri ale companiilor, mai spune Dochia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
