Bilantul lui Basescu dupa patru ani cu Tariceanu

A fost al doilea discurs al lui Traian Basescu dupa suspendarea sa de catre Parlament in mai 2007, iar inainte de acest moment el s-a adresat parlamentarilor in putine ocazii: la investitura guvernului Aliantei D.A., in iunie 2006, a facut un apel la solidaritate pentru aderarea la Uniunea Europeana, apoi a prezentat raportul de condamnare al comunismului, iar in februarie 2007 a anuntat referendumul privind introducerea votului uninominal. De la discursul presedintelui au lipsit multi dintre parlamentari intre care Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc sau Corneliu Vadim Tudor. Mircea Geoana si Bogdan Olteanu au venit abia la final. Guvernul nu a comentat.

 

Seful statului a spus ca eficienta economica si nivelul de trai sunt mult mai mici in Romania comparativ cu majoritatea statelor Uniunii Europene, iar Produsul Intern Brut pe locuitor din Romania nu reprezinta decat circa 40% din media europeana. Basescu a spus ca sunt motive "serioase" de ingrijorare in legatura cu perspectiva respectarii calendarului pentru adoptarea monedei euro, din cauza aplicarii unor politici fiscal-bugetare care nu sustin politica monetara restrictiva si maresc riscul de derapaje macroeconomice, carora li se asociaza riscul maririi deficitului bugetar, riscul "supraincalzirii" economiei, cheltuieli curente prea mari sau cresteri ale salariilor mai rapide decat cele ale productivitatii muncii. Este o viziune mai pesimista decat ceea ce premierul Calin Popescu-Tariceanu si-a prezentat recent bilantul guvernului sau: o crestere record de 8,8% in T1 a acestui an si perspective de crestere cu 9% a economiei la finele anului.

In urma cu patru luni guvernatorul Bancii Centrale, Mugur Isarescu, afirma ca tinta adoptarii euro (2014) trebuie asumata in primul rand de clasa politica, iar comisarul European Leonar Orban spuna tot atunci ca, fara o crestere importanta a eficientei politicilor bugetare si fiscale, obiectivul 2014 pentru introducerea euro va fi greu de atins.

 

 

 

Basescu a spus ca Romania se afla pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeana sub aspectul starii de sanatate a populatiei si a aratat ca mortalitatea infantila este cea mai ridicata din Uniunea Europeana, fiind de sase ori mai mare decat in Suedia si de trei ori mai mare decat in Ungaria. El a spus ca sistemul este inechitabil, pentru ca accesul la ingrijire medicala este mai dificil pentru populatia saraca si pentru cea din mediul rural, unde sunt de 3 ori mai putini medici decat in mediul urban. Potrivit lui Basescu, desi, practic, resursele financiare alocate, ca si la educatie, s-au dublat - de la cca. 3 mld. euro, in anul 2004, la aproape 6 mld. euro, in anul 2008, ajungand sa reprezinte 4,1% din PIB -, lipsurile din sistem continua sa persiste si chiar sa se acutizeze. In 2004, anul in care dreapta a ajuns la putere, alocarile pentru sanatate reprezentau 3,1% din PIB.

 

 

 

Basescu a spus ca varsta de pensionare este prea redusa, ca persista indoieli cu privire la sustenabilitatea sistemelor de pensii si ca, daca ritmul actual al natalitatii nu se schimba, in anul 2100 Romania va avea doar 8,5 milioane de locuitori. El spune ca un obiectiv strategic al Romaniei trebuie sa fie diminuarea si chiar inversarea tendintei de scadere a numarului populatiei. El a spus ca, in anul 2050, la 100 de persoane active vor reveni 145 de persoane inactive - copii, adolescenti si varstnici. "Cresterea natalitatii presupune reconciliere intre viata de familie si cea profesionala, flexibilitatea pietei muncii pentru a stimula angajarea mamelor, stimularea nasterii, mai ales a celui de-al doilea copil, si multe altele. Astazi, insa, de exemplu, nu exista servicii pentru mama si copil. In ciuda unei crize acute care se mentine cu privire la locurile necesare pentru invatamantul prescolar, numarul de unitati de invatamant prescolar stagneaza", a spus presedintele. Romania ca si alte tari europene se confrunta cu o scadere a natalitatii si cu o criza ce se accentueaza pe piata muncii reprezentata de emigratia masiva. Deficitul fortei de munca in Romania a fost estimat de fostul ministru al muncii Paul Pacuraru la 300.000 de persoane, urmand ca acest deficit sa atinga un milion in urmatorii ani. Pacuraru a fost ministrul (care a demisionat marti) care a propus "importul" de forta de munca.

 

Seful statului sustine ca sistemul de invatamant actual este inechitabil, pentru ca doar un sfert dintre elevii din mediul rural ajung sa urmeze liceul. In plus, arata Basescu, sistemul de invatamant este nerelevant in raport cu economia si societatea viitorului. "Performantele generale ale elevilor romani se afla mult sub media internationala. La testarile internationale PIRLS publicate in 2007, Romania se situeaza pe locul 36 din 45 de tari evaluate. Rezultatele testarilor sunt cu atat mai slabe cu cat asistam la o scadere notabila fata de rezultatele obtinute in anul 2004. Aici avem o mare inadvertenta: intre dublarea sumelor alocate educatiei si deprecierea calitatii sistemului de educatie", a mai spus Basescu. Invatamantul primea in urma cu patru ani 3,4% din PIB, in vreme ce acum primeste, potrivit site-ului ministerului de resort, 6% din PIB (impreuna cu cercetarea), adica in jur de 2 mld. euro.

 

 

 

Seful statului spune ca din cauza intarzierii cu peste un an in aplicarea Programului National de Dezvoltare Rurala, din cele aproape 1,8 miliarde de euro pe care am fi fost indreptatiti sa-i primim in perioada 2007 - 2008, pana in prezent nu s-a cheltuit niciun euro.

"Avem intarzieri mari si in cheltuirea fondurilor de pre-aderare SAPARD. In eventualitatea in care Comisia nu va agrea o prelungire pentru perioada anterioara aderarii, Romania ar putea pierde sume importante. Anul acesta s-au cheltuit doar circa 90 de milioane de euro, din cei peste 345 de milioane care mai sunt de cheltuit. Principalele motive tin de capacitatea institutionala a Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit", a spus Basescu. Comisia Europeana a decis in in vara suspendarea unor programe SAPARD in valoare de aproximativ 200 mil. euro din cauza unor disfunctionalitati in controlul acestor fonduri. Un raport de audit al Comisiei din vara indica insa faptul ca Romania este un beneficiar net al fondurilor UE, primind in 2007 aproximativ 1,5 mld. euro, adica cu peste 400 mil. euro, cat reprezinta contributia Romaniei la bugetul comunitar.

 

 

 

Basescu a spus ieri ca lipsa infrastructurii de transport a ajuns o frana in calea dezvoltarii economice si sociale si in conectarea eficienta a Romaniei la Uniunea Europeana si la alte axe de transport transcontinental in care Romania si Uniunea Europeana au interese strategice. "Pornind de la aceste considerente, remarc gravitatea faptului ca, pana la acest moment, nu a fost transmis Comisiei Europene niciun proiect major in domeniul transporturilor - ceea ce inseamna ca Romania nu a fost capabila sa atraga nici macar un euro din cele peste 5,5 miliarde de euro care pot fi utilizate in constructia de autostrazi", a spus Basescu. Ministrul transporturilor Ludovic Orban a spus marti ca Romania va finaliza autostrada Transilvania (nefinantata de UE) pana la granita de vest pana in anul 2013. Acelasi lucru se va intampla si cu coridorul paneuropean IV pana la Nadlac, a spus ministrul. Proiectul de constructie a autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in baza unui contract, cu o valoare de 2,2 miliarde de euro, acordat companiei americane Bechtel. Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta.

Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. Pana la jumatatea lunii august a acestui an, compania a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada dintr-un sector cu o lungime de 25 de kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii.

 

 

 

Traian Basescu a spus ca angajamentul asumat de partide privind ridicarea monitorizarii Romaniei de catre CE in domeniul justitiei nu a fost demonstrat, ci chiar infirmat de actiunile ulterioare ale acestora.

Conform presedintelui, principalul abuz cu care se confrunta romanii in fiecare zi este coruptia. "Coruptia diminueaza increderea romanilor in fiabilitatea statului de drept, iar incapacitatea institutiilor statului de a raspunde acestui fenomen a ajuns sa puna sub semnul intrebarii chiar corectitudinea intrarii Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007", a spus Basescu. El a spus ca unii politicieni au limbajul dublu si au incercat constant sa blocheze cursul justitiei, tolerand intr-un stat membru al UE existenta a doua categorii de cetateni: cei cu protectie politica si cei fara astfel de protectie in fata actului de justitie. Un raport al Transparency International plasa marti Romania pe locul al doilea in privinta perceptiei oamenilor de rand si a investitorilor in privinta coruptiei. Comisia a criticat in vara faptul ca Parlamentul blocheaza uneori activitatea procurorilor in privinta cercetarii demnitarilor, dar spune ca Guvernul a facut progrese in acest domeniu.