Procentele obtinute de partide in alegerile legislative se vor traduce, in zilele urmatoare, in numar de mandatate.
Potrivit rezultatelor obtinute in alegeri, si dupa o impartire destul de complicata, partidele isi vor imparti cele 137 de mandate de senatori si cele 332 de mandate de deputati (140 de mandate de senatori si 345 de mandate de deputati, in legislatura care tocmai se incheie).
Potrivit rezultatelor partiale furnizate ieri de BEC, dupa numararea a 87,8% dintre voturi, Uniunea PSD+PUR se situeaza in frunte cu 36,8% dintre voturi, urmata de Alianta PNL-PD cu cu 31,4%.
Cele doua forte sunt urmate, la mare distanta, de PRM care a obtinut 13,6% dintre optiuni si UDMR cu 6,8% din voturi.
Acestea sunt, de altfel, singurele forte politice care au reusit sa treaca pragul parlamentar de 5%. Aceste forte isi vor imparti si cele 10-11 procente care au ramas de la partidele care nu au reusit sa treaca de pragul parlamentar.
Pentrul ca sistemul de atribuire a mandatelor (sistemul d'Hondt) care se foloseste si la noi este complicat vom sti cate mandate primeste fiecare partid abia dupa anuntarea rezultatelor finale si dupa efectuarea redistribuirii.
Atribuirea mandatelor
In alegerile din acest an polarizarea votului face sa existe mai putine voturi risipite decat in urma cu patru ani, cand s-au redistribuit 20% dintre voturi. Anul acesta se redistribuie maxim 11%, ceea inseamna procentul obtinut de partide, la urne, nu va creste semnificativ, dupa reimpartire.
Repartizarea mandatelor de deputati si senatori se face, potrivit legii alegerilor, in doua etape.
Dupa ce BEC stabileste care partide au trecut de pragul electoral de 5%, rezultatele se transmit la nivelul Birourilor Electorale de Circumscriptie, care atribuie un anumit numar de mandate.
Birourile Electorale de Circumscriptie stabilesc intai ceea ce se numeste "coeficientul electoral al circumscriptiei". Acesta se stabileste prin impartirea numarului de voturilor valabil exprimate la numarul de mandate atribuite respectivei circumscriptii.
Apoi, fiecarei liste de partid care a trecut pragul electoral, i se repartizeaza atatea mandate de cate ori coeficientul electoral al circumscriptiei se include in voturile valabil exprimate pentru acea lista. Acesta sunt mandatele "pline", dar de regula ele nu sunt prea multe, de aceea, cea de-a doua etapa - redistribuirea - este foarte importanta. In aceasta etapa mandatele sunt atribuite pe tara.
Asadar, dupa repartizarea mandatelor "pline" Birourile de Circumscriptie transmit BEC voturile neutilizare ("resturile", ramase dupa repartizarea mandatelor potrivit coeficientului electoral de circumscriptie, dar si voturile ramase de la partidele care nu au trecut pragul parlamentar).
Aceste sunt centralizate la nivel naltional. Apoi, separat, pentru Senat si Camera, se trece la impartirea numarului de voturi la mandatele care au ramas neredistribuite. Se aduna pe intreaga tara, pentru fiecare partid in parte, caturile (cele care nu s-au incadrat in coeficientul de circumscriptie).
Caturile, pentru fiecare partide care a trecut pragul electoral, se ordoneaza descrescator, pana la concurenta numarului de mandate nedistibuire care reprezinta "coeficientul electoral".
Incepe o impartire repetata si se atribuie un mandat ori de cate ori aceste caturi ating "coeficientul electoral". Evident ca partidele mari sunt avantajate de aceasta impartire pentru ca au "caturi mai mari".
Asadar, de reimpartire vor beneficia, in primul rand, PSD+PUR si PNL-PD, care ar putea, spun specialistii, primi cate patru si respectiv trei procente.
PRM ar putea primi doua procente, iar UDMR intre unul si doua procente.
Asadar, daca rezultatul final al scrutinului va consemna ca PSD+PUR au obtinut 37% dintre voturi la urne va ajunge, dupa redistribuire la 41%. Rezultat final este mai mic cu patru-cinci procente fata de acum patru ani cand PSD a avut, dupa redistribuire, 45% la Senat si 46% la Camera, dupa ce obtinuse la urne 36% la Camera si 37% la Senat.
Asadar, era vorba atunci de aproape noua procente obtinute dupa redistribuire, lucru care a permis PSD (pe atunci PDSR) sa guverneze fara probleme cu ajutorul UDMR, asta si pe fondul slabiciunii opozitiei.
Cea de-a doua forta care va primi mandate in plus dupa redistribuire este Alianta PNL-PD, care ar putea primi trei procente si ar putea ajunge, dupa redistribuire la 34-35%. In alegerile din 2000, unde au candidat separat, PNL a obtinut 7,4% la Camera si a primit aproximativ 2% la redistricuire (final 9,1%), in vreme ce PD a primit 7,5%, la Camera (9,4% la final).
PRM va primi in aceste alegeri dupa redistribuire, aproximativ 3% si ar putea ajunge la 15%, dupa ce in 2000 obtinuse 21% la urne, la Camera Deputatilor si a primit cinci procente la redistribuire, avand un scor final, de 25,6%.
In privinta UDMR, formatiunea pare sa fi crescut fata de alegerile trecute, fiind cotata acum cu aproximativ opt procente, lucru care ar putea insemna un scor final pentru UDMR de aproximativ 9%.
Interesant pentru UDMR este ca din cauza polarizarii voturilor intre PSD+PUR si PNL-PD, s-ar putea sa nu mai aiba reprezentanti in afara regiunilor maghiare (pentru ca la redistribuire primul "servit" este cel care a obtinut cel mai mare numar de voturi).
Mandate pe partide
Asadar, dupa reimpartire, cele 40% dintre voturile PSD+PUR se vor materializa 190 de mandate de senatori si deputati (fata de 220 cat a avut in urma alegerilor din 2000).
Alianta ar putea obtine 165 de mandate de senatori si deputati (dublu fata de anul 2000, cand mandatele adunate ale celor doua partide au fost in numar de 87). PRM scade drastic la 70 de mandate, din cele 131 pe care le-a avut in urma alegerilor din 2000.
Desi, pare ca va obtine in procente mai bune decat in urma cu patru ani, UDMR va pierde mandate. Va obtine maximum 34 de mandate, desi a avut 39 de senatori si deputati, dupa alegerile din 2000.
Minoritatile, probabil ca si vor mentine cele 18 locuri din Camera Deputatilor.
Toate aceste calcule vin sa intareasca ipoteza potrivit careia constituirea unei majoritati parlamentare va fi foarte dificila. Pentru ca, daca avem, in total, 469 de parlamentari (137 de senatori si 332 de deputati) acest lucru presupune ca majoritatea parlamentara este de 243 de voturi.
Or, presupunand ca PSD+PUR se va alia cu UDMR va avea in total maximum 224 de mandate, deci nu majoritate. (Acest lucru pe ansamblul Parlamentului pentru ca, la Camera Deputatilor, cei 18 membri ai minoritatilor, voteaza traditional cu puterea, iar aici s-ar putea atinge majoritatea, cu conditia ca toti alesii sa fie prezenti la sedinta Camerei).
Este clar ca nici o alinata intre PNL-PD si UDMR poate intruni o majoritate cele doua forte avand, impreuna 199 de mandate.
Ambele blocuri politice, PSD+PUR si PNL-PD au anuntat ca nu se vor alia cu PRM. Colaborarea nu va fi institutionala, nu se va semna, probabil, nici un acord, dar colaborarea, intr-o formula sau alta, cu Partidul Romania Mare a existat.
PRM a dat deseori o mana de ajutor PSD cand a fost vorba de treacerea unor proiecte de lege, iar opozitia s-a aliat cu Romania Mare cand a depus motiuni impotriva guvernului.
Acum interesant e ca daca PNL-PD si PRM ar sustine o motiune simpla impotriva guvernului aceasta ar avea, in viitoara constructie parlamentara, sanse sa treca.
Este un lucru valabil si pentru proiectele de lege care nu au nevoie de lege care se aproba cu o majoritate simpla.
De aici rezulta un Parlament cu un extraordinar de echilibrat. Negocierile politice pe oricare dintre articolele de lege aflat in dezbatere vor fi foarte laborioase.
De asemenea, prezenta la vot a parlamentarilor puterii devine vitala. Obiceiul de a chiuli im masa de la sedintele Legislativului va trebui sa fie uitat, daca cei care vor guverna vor sa-si puna in aplicare proiectele. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
