Relaţiile româno-franceze s-au răcit considerabil în mandatul lui Nicolas Sarkozy şi în primul mandat al lui Traian Băsescu, care a declarat drept prioritară axa „Bucureşti-Washington-Londra“.
„Deplasându-se în această săptămână în Europa de Est, preşedintele francez trebuie să abordeze subiecte polemice ale lucrătorilor detaşaţi şi primirea refugiaţilor“, comenta ieri pe prima pagină cotidianul economic francez Les Echos.
Emannuel Macron începe astăzi o vizită în Austria, România şi Bulgaria, prima pe care o face în „noua Europă“, în cursul căreia se va întâlni şi cu oficiali din Cehia şi Slovacia, care vor veni la Viena. Macron ocoleşte Ungaria şi Polonia care sunt vădit nefavorabile politicilor sale, mai ales în privina migraţiei. România şi-a asigurat spatele, faţă de acest subiect atât de sensibi: nu este de acord cu mecanismului automat de relocare a migranţilor, dar este dispusă să primească aproape 2.000 dintre aceştia, a anunţat, în ajunul vizitei, ministru român de externe Teodor Meleşcanu.
Macron ajunge în România mâine. După cum anunţă presa franceză, el va solicita norme mai bune pentru lucrătorii francezi în condiţiile unei concurenţe neloiale, în opinia sa, a forţei de muncă din Europa de Est. În campanie el s-a angajat să ia măsuri pentru a contracara „dumpingul social“ în Franţa, metodă prin care companiile folosesc forţă de muncă mai ieftină din statele mai sărace din Europa de Est şi ar locurile de muncă ale lucrătorilor francezi. Macron va milita pentru reguli mai stricte privind piaţa muncii, un subiect în egală măsură dificil pentru România. Macron pleacă în turneu la câteva luni după ce a fost ales preşedinte, iar acesta este pentru el un prim test în Est, dar ar putea fi şi o oportunitate pentru întărirea relaţiilor cu ţările care-i sunt favorabile, între care şi România.
Relaţiile au fost bune prin anii 2000, când francezii au făcut achiziţii puternice aici. În acei ani, Renault cumpăra Dacia, ajunsă acum „crucişătorul“ companiilor româneşti. Tot atunci SocGen intra pe piaţa românească prin achiziţia BRD, ajunsă azi al patrulea broker pe piaţa titlurilor de stat. De fapt, franezii deţin poziţii-cheie în economia României. În telecom, Orange, este numărul unu, retailerul Carrefour numărul doi, cu afaceri de peste 8 mld. lei în 2016. Alte companii au investit şi ele miliarde de euro în economia locală, însă businessul pare că a suferit din cauza relaţiilor româno-franceze deloc cordiale în mandatele lui Traian Băsescu.
Relaţiile dintre România şi Franţa au fost. aşadar, în ultimii ani, din punctul de vedere politic, la un nivel extrem de jos. Germania şi-a întărit poziţia de partener privilegiat al României, Franţa depărtându-se an de an de un asemenea statut, în ciuda faptului că cele două ţări au semnat, cu nouă ani în urmă, un parteneriat strategic. De pildă, anul trecut, schimburile comerciale între România şi Germania au fost de 26 de miliarde de euro, iar cele cu Franţa de doar 7,8 miliarde de euro.
Relaţiile s-a răcit considerabil în mandatul lui Nicolas Sarkozy şi în primul mandat al luiTraian Băsescu care a declarat drept prioritară axa „Bucureşti-Washington-Londra“.
Prima vizită externă a lui Băsescu nu a fost la Paris, cum se obişnuia. Refuzul Franţei de a accepta România în Schengen a blocat aproape dialogul politic. Întâmplător sau nu, răcirea dialogului politic s-a petrecut în paralel cu dificultăţile întâmpinate de afacerile franceze aici. Colas, care construia tronsonul de autostradă Medgidia-Cernavodă a pierdut contractul. Consorţiul Vinci (Franţa) şi Aktor (Grecia) care ar fi urmat să construiască tronsonul de autostradă Comarnic - Braşov s-a retras inexplicabil, iar Gas de France s-a retras şi ea din contractul de 4 mld. euro de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (deţinea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul). Compania Areva (industrie nucleară), care spera să obţină contractul pentru construcţia cu tehnologie franceză a reactoarelor 3 şi 4, a fost refuzat, în ciuda insistenţelor lui Sarkozy. Tonul aspru între Paris şi Bucureşti s-a mai domolit, după câştigarea alegerilor de către Klaus Johannis. În septembrie trecut, preşedintele de stânga Francois Hollande a fost prezent la ceremonia de deschidere a noii fabrici de elicoptere Airbus de la Braşov şi este de aşteptat ca România să facă o ofertă pentru cumpărarea de elicotrere produse aici.
Cu noul preşedinte francez relaţiile sunt şi mai bune, Klaus Iohannis mergând la Paris la scurt timp după alegerea lui Macron în fruntea Republicii. Iar răspunsul la această vizită poate fi – dincolo de agenda europeană a lui Macron - şi o pagină întoarsă în relaţiile româno – franceze.
Premieră: transportatorii români ies în stradă împotriva lui Macron
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) va protesta mâine, în ziua în care preşedintele Macron se află la Bucureşti, transportatorii români acuzându-l pe preşedintele Franţei că doreşte blocarea pieţei unice şi libere de transport rutier.
„Protestăm deoarece Franţa doreşte blocarea pieţei unice şi libere de transport rutier din Uniunea Europeană prin promovarea unei politici neoprotecţioniste. Preşedintele francez Emmanuel Macron este iniţiatorul «loi Macron», legea protecţionistă prin care Franţa impune plata salariului minim francez şi măsuri administrative împovărătoare transportatorilor români şi estici, în scopul eliminării acestora de pe piaţa franceză şi europeană de transport internaţional“, a declarat Radu Dinescu, secretar general al UNTRR. UNTRR solicită autorităţilor române să intervină pentru suspendarea aplicării legii intrate în vigoare la 1 iulie, asupra firmelor de transport rutier din România.
România exportă servicii de transport de 4-5 mld. euro anual, din care un miliard de euro în Franţa. Macron acuză ţările din estul UE că practică „dumpingul social“ prin faptul că plătesc „lucrătorilor detaşaţi“, precum transportatorii, salarii ca în ţările de origine, punând presiune pe piaţa francează, iar o lege intrată în vigoare la 1 iulie cere şoferilor de camioane să fie plătiţi cu salariul minim din Franţa (9,67 euro pe oră) când livrează în ţară.
