Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au avizat astăzi propunerea Ministerului de Externe (acceptată de Guvern şi Preşedinţie) anume ca diplomatul Doru Costea (53 de ani), actualmente secretar de stat pentru afaceri globale în MAE, să ocupe funcţia de ambasador al României în China.
România nu avea de aproape 10 luni un ambasador în China în ciuda faptului că diplomaţia română a susţinut că acordurile cu puternica ţară asiatică trebuie să fie pivilegiate la nivel de relaţii externe. De asemenea, personalul ambasadei Românie de la Beijing nu deşăşeşte 20 de persoane - număr infim pentru o ţară atât de mare.
Deficitul comercial al României în relaţiile cu China este unul major - peste 2,5 mld. dolari, anual.
Costa a susţinut astăzi că mandatul său va fi acela de a încuraja exporturile româneşti către China şi nu importurile chinezeşti.
Doru Costea este specialist în lumea arabă, (este doctor în ştiinţe politice - relaţii internaţionale cu o teză pe tema democratizării în Orientul Mijlociu).
În China vor avea anul viitor alegeri (la cel de-al 18-lea congres al Partidului Comunist) în cadrul cărora , Xi Jinping, un puternic lider comunist, inteligent şi pragmatic, care controlează armata chinez (peste 1 milion de soldaţi), ar urma să fie desemnat drept viitor preşedinte.
Costea este secretar de stat pentru afaceri globale în MAE din ianuarie 2009. A mai fost ambasador în Kuwait şi Oman (1991-1995) şi în Egipt (1997 - 2001). a mai fost ambasador, Reprezentant Permanent al României la Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva.
Intenţia lui Costea de a impulsiona exporturile româneşti în China va fi destul de grea. Deficitul comercial al României în relaţiile cu China nu dă semne că s-ar diminua. China ocupă locul cinci în importurile României, 5,5% din total, dar în topul exporturilor această ţară nu este decât pe locul 15-17.
"Relaţiile cu China sunt vechi, dar trebuie adaptate la nivelul secolului XXI", a admis ministrul român de externe Teodor Baconschi, într-u interviu pentru ZF.
Există, arată el, trei paliere distincte în această relaţie: "dialogul politic (esenţial în afaceri - n.n.) care este în expansiune. Dezvoltarea relaţiilor economice şi subsecvent "avem în vedere identificarea a 2-3 domenii prioritare de anvergură".
Ministrul mai spune: "Avem în vedere deschiderea la Beijing a unui institut cultural român şi la Bucureşti a unui centru cultural chinez. Studenţii chinezi la Bucureşti sunt mai puţini ca în trecut, dar ne propunem să revenim la situaţia de dinainte".
Ultimul înalt reprezentant chinez care a venit la Bucureşti este Li Changchun, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, în vreme ce preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu preşedintele Chinei Hu Jintao în 2008.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
