De la 1 septembrie 2006 si pana la 15 martie curent Departamentul National Anticoruptie (DNA) a trimis in judecata 195 de inculpati, insa peste 60% din condamnari au fost cu suspendare, arata Romania in raportul despre Justitie si combaterea coruptiei pe care il va trimite in aceasta saptamana Comisiei Europene.
Guvernul discuta in sedinta de astazi raportul pentru Justitie pe care
s-a obligat - in toamna trecuta, cand s-a decis data aderarii la 1 ianuarie 2007 - sa-l transmista Comisiei pana la finele lui martie si in functie de care Executivul de la Bruxelles va decide daca impune Romaniei o clauza de salvgardare pe domeniul de mai sus. Desi raportul este unul pur tehnic, seful Departamentului Afacerilor Europene (DAE), Adrian Ciocanea, se teme ca el va fi interpretat politic de unii oficiali de la Bruxelles, lucru care ar putea crea probleme.
"Urmatoarea problema este riscul ca, desi chestiunile din raport sunt profund tehnice, sa existe o interpretare politica din partea celor care dau si sunt abilitati sa dea informatii: ONG-uri, unii reprezentanti europeni care fie din lipsa de informatie, fie dintr-un deficit de a intelege anumite procese ar putea considera ca dezbaterile politice ar putea impieta asupra activitatii institutiilor, adica a Guvernului, ceea ce nu este adevarat", a sustinut ieri Ciocanea.
"Raportul Comisiei evalueaza realizarea conditionalitatilor (benchmarks) si poate propune ajustari, raportari aditionale si continuarea mecanismului de monitorizare, daca este necesar, pana la indeplinirea conditionalitatilor. Daca Romania nu indeplineste aceste masuri, Comisia Europeana va putea impune clauza de salvgardare, prevazuta in Tratatul de aderare", a aratat seful DAE. Romania trebuie sa transmita acest raport si sa semnaleze unde a indeplinit si unde nu ceea ce s-a convenit in momentul in care reprezentantii Comisiei au decis sa recomande aderarea la 1 ianuarie 2007. Intre lucrurile pe care s-a angajat sa le faca se numara legea privind controlul averilor si al intereselor demnitarilor (Legea privind Agentia Nationala de Integritate - ANI). Aceasta se afla blocata la Senat si, din cauza disputelor politice, este putin probabil ca ea sa fie adoptata in cateva zile pentru ca documentul transmis Comisiei sa o bifeze. "Legea de infiintare a ANI este punctul sensibil al raportului. Asteptam de la Parlament, de la Comisia juridica din Senat, sa ajunga la forma finala a agentiei, cat mai aproape de cea iesita din Guvern", admite Ciocanea care a acuzat "inertia Parlamentului de a scoate o forma a ANI pe care sa si-o asume".
Incepand cu a doua parte a lui aprilie, Comisia va trimite la Bucuresti echipe de evaluare, iar in iunie va decide: Romania va primi sau nu o clauza de salvgardare pe justitie, ceea ce va insemna ca, pe unele domenii, deciziile instantelor romanesti nu vor fi recunoscute in Uniunea Europeana.
Statele membre sunt obligate sa recunoasca si sa execute, potrivit principiului reciprocitatii, hotararile judecatoresti din Romania. Insa daca clauza va fi aplicata, aceasta obligativitate va fi suspendata. Raportul Comisiei va fi prezentat Parlamentului European si Consiliului European (sefii de state si de guverne ale UE).
Un alt domeniu despre care Comisia cere date este combaterea coruptiei, iar aici Ciocanea crede ca lucrurile s-ar fi imbunatatit pentru ca, afirma el, in privinta combaterii coruptiei la nivel inalt DNA a trimis in judecata, de la 1 septembrie 2006, "mai mult de 190 de inculpari (195 - n.n.)", din care insa mai mult de 60% reprezinta, in urma hotararilor judecatoresti, condamnari cu suspendare. In privinta combaterii coruptiei locale, DNA si Directia Generala Anticoruptie au transmis catre instante, potrivit lui Ciocanea, din septembrie 2006 "142 de dosare penale si, respectiv, 71 de inculpari". Documentul spune insa ca nu a existat destul timp pentru ca ceea ce s-a facut sa poata fi foarte vizibil.
Potrivit lui Ciocanea, din septembrie trecut a fost consolidata transparenta actului de justitie, in urma deciziilor luate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind unificarea jurisprudentei, rationalizarea schemelor de personal si imbunatatirea inspectiei juridice.
In alte parti ale documentului autorii raportului arata ca nu a existat timp suficient ca ceea ce s-a facut sa poata fi cuantificat - de pilda in privinta modificarii Codului de Procedura Penala si a Codului Civil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
