Marko Bela (56 de ani) tinde sa bata un record in politica romaneasca. Dupa ce la finele saptamanii trecute a fost reales presedinte al UDMR, Marko este pe cale sa devina cel mai longeviv sef al unei formatiuni "romanesti" care activeaza in plan politic dupa 1989 (daca n-ar fi avut intreruperi in "campul muncii", Corneliu Vadim Tudor, presedintele PRM, ar fi detinut acest record).
Peste patru ani, cand in UDMR vor avea loc noi alegeri, Marko va fi petrecut deja 18 ani in fruntea Uniunii. Insa nici formatiunea pe care o conduce (UDMR nu este partid politic, ci o asociatie) nu se poate plange ca nu a batut un record greu de egalat: este la guvernare, neintrerupt, de 11 ani (din 1996) - chiar daca liderii Uniunii prefera deseori sa spuna ca nu au guvernat, ci au "ajutat" guvernarea.
Marko Bela a preluat conducerea UDMR in 1993 si de atunci a fost declarat castigator de-a lungul a patru randuri de alegeri in cadrul Uniunii. Ultima data, la finele saptamanii, a castigat fara a avea contracandidat. Adversarii sai din maghiarime - cel mai temut fiind pastorul reformat Tokes Laszlo - nu au forta sa-i faca fata. Abil, diplomat, puternic - Marko controleaza practic toti banii care sunt distribuiti in regiunile maghiare, fie ca este vorba despre fonduri guvernamentale sau neguvernamentale - liderul UDMR nu are rival. "ONG-ul" care este pana la urma Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania a sustinut guverne si ar putea crea crize importante daca ar vrea. Guvernarea PSD dintre 2000 si 2004 ar fi fost mult mai dificila fara formatiunea maghiara, iar cea actuala, imposibila.
"Nu voi uita de unde am plecat si ca am fost impreuna in 1989 intr-o maniera in care poate ca niciodata n-am fost noi, maghiarii din Transilvania. Acea unitate trebuie sa ne reprezinte mai departe", a sustinut Marko, la finele saptamanii, dupa realegerea in fruntea formatiunii pentru cel de-al patrulea mandat. Asadar, justificarea sa, repetata de mai multe ori pe parcursul congresului in care a fost reales: "Singurul lucru care m-a facut sa candideze este Transilvania".
Transilvania inseamna in buna parte o puternica comunitate maghiara. O comunitate care, din 1990 incoace, pretinde autonomie, principiu inscris, de altfel, in statutul UDMR. Principiu care, sub conducerea lui Marko, a fost adus ponderat in discutie. Ce revendica acum UDMR cu ceva mai multa forta: acelasi principiu al autonomiei, fie ca este vorba despre autonomia culturala sau cea teritoriala. Si mai revendica meritul de a fi integrat Romania in Uniunea Europeana. Spune Marko: "Multi politicieni romani nu vor sa recunoasca nici azi, desi fara noi, 1 ianuarie 2007 ar fi fost la fel ca orice prima zi a unui an nou: am fi sperat ca ceva se va schimba. Sa spunem macar acum, post festum: este in mare masura meritul nostru - si al partidelor romanesti care s-au aliat cu noi - ca de data aceasta ceva s-a schimbat cu adevarat".
Seful UDMR recunoaste franc ca nu totul a fost dezinteresat: "Fireste, sa fim sinceri, nu putem astepta multumiri pentru asta, fiindca nu am muncit 'dezinteresati' pentru integrarea europeana: numai asa am putut duce si comunitatea noastra maghiara in Uniunea Europeana, si numai astfel am putut face primul pas important spre lichidarea urmarilor Trianonului, respectiv spre o noua comuniune maghiaro-maghiara!".
Ce-si propune - deocamdata la nivel de discurs - Marko este transformarea (sustine el) Transilvaniei intr-o Elvetie a estului.
"In Transilvania trebuie sa se creeze drepturi egale pentru maghiari, romani, germani, tuturor, deopotriva, si ca si comunitate. Alaturi de limba romana trebuie conferit statut oficial si altor limbi, si asta, in parte, s-a si realizat, dar trebuie sa mergem mai departe pe acest drum. Trebuie sa luptam pentru dezvoltarea intregii Transilvanii, trebuie sa redam rangul si ponderea Transilvaniei in cadrul Romaniei. Dupa cum si celelalte regiuni, Moldova, Muntenia, Dobrogea, au acest drept. Prin aceasta nu punem sub semnul intrebarii ideea statului unitar, discutiile despre aceasta si asa sunt depasite in Europa unita. Romanie unitara, Transilvanie unitara, Tinut Secuiesc unitar, maghiarime unitara, Europa unitara: acestea de mult nu mai pot fi opuse unul altuia, azi ele trebuie concepute, deja, impreuna. Transilvania a fost neglijata, Transilvania a fost marginalizata, in Transilvania nu s-a vrut nici constituirea unei autostrazi! In parte am reusit, deja, sa schimbam aceasta conceptie, iar marea schimbare trebuie sa se produca in cele ce urmeaza, in anii urmatori", sustine Bela.
Acesta este tipul de discurs care l-a consacrat pe Marko Bela: ponderat si indraznet in aceeasi vreme. Vorbeste de autonomie - mai mult in fata celor de un sange cu el -, dar nu are stridentele colegilor sai mai radicali. A castigat cu acest discurs lucruri importante pentru maghiarii sai: placute bilingve, limba maghiara in scoli, sectii in universitati cu predare in limba maghiara. Isi calculeaza urmatorii pasi: "Autonomia nu mai trebuie sa reprezinte un subiect tabu in Romania. Exista forme de autonomie care sunt acceptate, cum este cea locala, care inseamna ca autoritatile sa poata decide singure in anumite probleme (...) In cazul comunitatilor etnice, vorbim de libertatea de a decide in legatura cu problemele care privesc acele comunitati, de autonomie in domeniul cultural si educational".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
