In cei doi ani de la integrarea in UE, nota de plata a Romaniei pentru integrare este, asadar, de peste 1,8 mld. euro - diferenta dintre ce am dat si am primit. Contributia obligatorie a statelor membre la bugetul Uniunii depaseste cu putin 1% din Produsul National Brut, dar acesti bani cantaresc greu pentru Romania.
"Peste doua miliarde de euro a fost contributia Romaniei la bugetul Uniunii incepand cu data integrarii. In aceeasi vreme nu am reusit sa atragem decat 176 de milioane de euro" a spus, intr-un interviu pentru ZF, Vasile Puscas (desen), seful Departamentului pentru Afaceri Europene, fost negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana.
"Da. Putem afirma ca Romania este un contributor net la bugetul Uniunii. Daca te uiti in conturile Trezoreriei, banii de la UE exista. Erau pe la inceputul anului 1,2 mld. euro si, potrivit programarilor au mai venit peste 500 de milioane. Dar acesti bani, cred ca sunt in jur de doua miliarde de euro, exista ca 'pozitie contabila', pentru ca ei nu pleaca de acolo decat daca exista proiecte aprobate pentru ei si nu pot fi considerati accesati decat atunci cand ajung la beneficiari", spune ministrul Puscas.
Cine este de vina pentru banii pierduti?
Cine este de vina ca acesti bani nu sunt folositi intr-un moment in care Romania, la fel ca si alte tari, are nevoie de ei ca de aer? Asa-numitele "Autoritati de Management", admite ministrul. Autoritatile de management a fondurilor structurale sunt institutii care efectiv gestioneaza banii veniti de la UE.
Sunt echivalentul, de pilda, a Agentiei SAPARD, care gestiona fondurile de preaderare. "Agentiile trebuie acreditate de Comisia Europeana. Este un proces dificil. Multe dintre ele sunt acum acreditate, dar timpul s-a scurs repede si asa ajungem sa fim contributori neti la UE. Cei care spun ca suntem beneficiari se uita la banii din Trezorerie. Dar acesti bani sunt 'morti'. Ei nu produc efectiv nimic", spune Vasile Puscas.
Pe de alta parte, ministrul spune ca este mirat de decizia Comisiei Europene de a conditiona partea imprumutului extern al Romaniei care ar urma sa vina de la UE de combaterea coruptiei. Nu este o situatie normala, spune el.
Conditionalitatile Comisiei privind imprumutul extern sunt inadmisibile
Comisia Europeana a adoptat un memorandum prin care conditioneaza acordarea celor 5 miliarde de euro Romaniei (din imprumutul comun cu Fondul Monetar International) de progresul luptei impotriva coruptiei. Comisia Europeana nu a facut niciun comentariu pe marginea acestui punct adoptat deja, potrivit ministrului justitiei Catalin Predoiu in colegiul comisarilor.
"Din stiinta mea la Bucuresti (la discutiile despre imprumut - n.n.) s-au discutat trei aspecte: cel legat de fiscalitate, cel financiar si cel privind restructurarile. Nimic despre altceva. Bun. Sprijinul financiar este un demers care tine de solidaritate. Ce inseamna solidaritate? Daca punem noi conditii, inseamna ca trebuie sa redefinim solidaritatea. Si apoi trebuie sa ne intrebam: acest sprijin este doar pentru Romania? Nu ajuta si o parte a bancilor straine care functioneaza in Romania? Este Romania un caz aparte si de ce ar fi aparte? Cine poate masura coruptia?", spune Puscas.
Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a negat ieri, intr-o discutie cu reporterul ZF, ca acordul de imprumut de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeana ar fi conditionat de progrese in lupta impotriva coruptiei. El a nuantat astfel afirmatia ministrului justitiei, Catalin Predoiu, care a spus luni pentru ZF ca o astfel de conditionalitate exista.
"Eu am semnat scrisoarea de intentie pentru FMI. Nu raspund pentru declaratiile altora. O asemenea conditionalitate nu exista", a spus Pogea.
Unde se greseste?
Reporter: Am mers spre UE pentru ca aveam nevoie de o ancora. Cum a ajuns Romania sa finanteze Uniunea Europeana?
Vasile Puscas: Putem afirma ca Romania este un contributor net la bugetul Uniunii. Daca te uiti in conturile Trezoreriei, banii de la Uniunea Europeana exista. Erau pe la inceputul anului 1,2 mld. euro si, potrivit programarilor, au mai venit peste 500 de milioane. Dar acesti bani,
cred ca sunt in jur de doua miliarde de euro, exista ca "pozitie contabila", pentru ca ei nu pleaca de acolo decat daca exista proiecte aprobate pentru ei si nu pot fi considerati accesati decat atunci cand ajung la beneficiari.
Rep.: Sunt voci insa care sustin insa - de pilda comisarul Leonard Orban - ca Romania primeste mai multi bani decat da Uniunii...
V. P.: Cei care spun ca suntem beneficiari se uita la banii din Trezorerie. Dar acesti bani sunt "morti". Ei nu produc efectiv nimic.
Rep.: Care este ratiunea faptului ca Executivul European conditioneaza acordarea imprumutului extern Romaniei de combaterea coruptiei?
V.P.: La Bucuresti s-au discutat trei aspecte: cel legat de fiscalitate, cel financiar si cel privind restructurarile. Nimic despre altceva. Bun. Sprijinul financiar este un demers care tine de solidaritate. Ce inseamna solidaritate? Daca punem noi conditii, inseamna ca trebuie sa redefinim solidaritatea. Si apoi trebuie sa ne intrebam: acest sprijin este doar pentru Romania? Nu ajuta si o parte a bancilor straine care functioneaza in Romania? Este Romania un caz aparte si de ce ar fi aparte? Cine poate masura coruptia?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
