Dupa ce, in urma cu trei ani, propuneau un tip de republica parlamentara in care seful statului sa aiba prerogative simbolice, PD doreste acum republica semiprezidentiala in care presedintele sa-l numeasca pe primul-ministru, sa prezideze sedintele de guvern si sa poata dizolva Parlamentul atunci cand doreste. Adica exact opusul a ceea ce vor liberalii, anume republica parlamentara cu un presedinte simbolic.
Discutia despre modificarea Constitutiei in sensul unei departajari clare a atributiilor puterii administrative (Guvern si Presedintie) nu este noua, dar a fost relansata saptamana trecuta de presedintele Traian Basescu care - fara sa-si manifeste explicit optiunea - a cerut clarificari: ori, ori. Adica: ori o republica parlamentara in care presedintele sa fie ales de Parlament (si nu de electorat precum in prezent) si sa aiba puteri mai degraba simbolice, ori sa fie pastrat actualul sistem si, ca urmare a faptului ca legitimitatea sefului statului este castigata in confruntarea electorala, sa primeasca puteri sporite.
Pentru ca aceste lucruri sa se intample trebuie modificata Constitutia. Seful statului a facut acest comentariu dupa ce PNL a readus in discutie problema modificarii Constitutiei in sensul trecerii la o republica parlamentara in care seful statului sa fie ales de Parlament si sa aiba puteri limitate.
Ieri seful PD, Emil Boc, a prezentat o alta viziune: seful statului trebuie sa fie ales in continuare de popor si sa aiba puteri sporite - de pilda sa-l numeasca pe primul-ministru (actualmente el este desemnat de presedinte si investit de Parlament) sau sa conduca sedintele de guvern.
Administratia PSD si apoi cea a Aliantei PNL-PD s-a confruntat in repetate randuri cu limitele actualei Constitutii care este, uneori, sursa a conflictelor institutionale pentru ca atributiile intre presedinte si premier sunt in asa fel impartite incat se poate ajunge la suprapuneri si la blocaj.
Potrivit actualei Constitutii, Presedintia si Guvernul (condus de primul-ministru) sunt parte a puterii administrative (una dintre cele trei puteri in stat alaturi de puterea judecatoreasca si cea legislativa). In cadrul acestei puteri administrative politica externa este in mana presedintelui.
Politica interna este, intr-o mare masura, in mana primului-ministru. Seful statului controleaza principalele servicii secrete (SRI si SIE) si este seful armatei. Premierul controleaza trupele Ministerului de Interne. Premierul (prin intermediul Guvernului) are drept de initiativa legislativa. Presedintele nu are acest drept, dar poate sa respinga o lege (o singura data), retrimitand-o Parlamentului.
Avand puterile administrative impartite, presedintele si premierul se pot bloca reciproc. Cel mai bine s-a vazut acest lucru cand s-a vorbit de alegeri anticipate. Fostul premier Adrian Nastase a dorit, in legislatura trecuta, sa organizeze anticipate, dar a fost blocat de fostul presedinte Ion Iliescu. Actualul presedinte, Traian Basescu, a dorit anticipate, dar ele nu au putut fi organizate din cauza refuzului lui Calin Popescu-Tariceanu.
Desi s-au propus diferite variante, Constitutia modificata in 2003 nu a adus clarificari, iar discutia a fost reluata in ultimele zile.
Ieri Emil Boc a propus schimbarea Constitutiei, astfel incat Romania sa aiba un regim semiprezidential real, dupa model francez, in care presedintele numeste premierul, are dreptul de dizolvare a Parlamentului, poate prezida Guvernul, ia decizii in perioade de criza si recurge direct la referendum. Boc a aratat ca, in acest moment, puterea este concentrata la primul-ministru, care nu are legitimitatea data de votul direct.
Dincolo de disputele politice, modificarea Constitutiei, intr-un sens sau altul, ar avea si ratiuni practice, ratiuni de fluidizare a deciziilor. Asa pun problema specialistii si consultantii in resurse umane.
George Butunoiu, head hunter la Butunoiu Consulting, spune ca, din punctul sau de vedere, mai eficienta ar fi o republica prezidentiala in care puterea sa fie detinuta de presedinte. "O republica prezidentiala ar fi mai eficienta pentru ca deciziile s-ar lua mai rapid. In Parlament deciziile se iau mai greu, numarul parlamentarilor fiind mare. Este adevarat ca exista o garantie in plus ca decizia este una buna cand se ia o decizie in Parlament, dar Legislativul reactioneaza greu, iar uneori ceea ce conteaza este sa se ia rapid o hotarare - nu neaparat sa fie cea mai buna -, ci macar sa se ia", spune Butunoiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
