Mai multi diplomati straini detasati la Bucuresti au urmarit ieri sedinta sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - un gest care nu are precedent - in care s-a discutat cererea ministrului justitiei Tudor Chiuariu de revocare a procurorului anticoruptie Doru Tulus.
Desi sedintele CSM sunt publice, fostul ministru al justitiei, Cristian Diaconescu (PSD), a spus ca va cere Ministerului de Externe (MAE) un punct de vedere referitor la prezenta diplomatilor straini la sedinta Consiliului pe considerentul ca monitorizarea prin ambasade a functionarii institutiilor unui stat democratic este "o rusine fara precedent". MAE nu comentat ieri aceasta situatie.
Sectia pentru procurori a CSM a amanat ieri luarea unei decizii (la cererea ministrului de resort) si a dispus un control la Departamentul National Anticoruptie (DNA). Dispunerea de catre CSM a unui control la Departamentul Anticoruptie este o premiera. Nu este insa singura petrecuta in Justitie in ultima saptamana. Cererea avizului CSM de catre ministrul justitiei de revocare a unui procuror este si ea o premiera - de cand legislatia modificata in 2004 impune un aviz din partea Consiliului pentru demiterea unui sef al procurorilor cum este Tulus.
Premiera este si prezenta consistenta a diplomatilor straini la o sedinta a CSM. La dezbaterile de ieri au asistat Onno Simons, responsabil cu problemele politice, economice, justitie, afaceri interne din cadrul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, secretarul Ambasadei Irlandei, David Nooan, consilierul Ambasadei Germaniei, Malchow Olaf, seful adjunct al Ambasadei Marii Britanii, Hall Philip Ridley, dar si reprezentanti ai Ambasadei Suediei (Ana Ekberd), ai Ambasadei Danemarcei (Skuda Rasmusgen), ai Ambasadei Tarilor de Jos (Louis Wernerdar).
Banca Mondiala a avut si ea reprezentanti la dezbateri. Potrivit unor surse din CSM, citate de Mediafax, diplomati ai altor ambasade de la Bucuresti si-au exprimat nemultumirea ca nu au fost invitati, lucru care a obligat CSM sa explice, intr-un comunicat, ca sedintele Consiliului sunt publice, drept urmare nu este nevoie de invitatii pentru participarea la sedinte.
Toate aceste lucruri indica interesul major al cancelariilor occidentale fata de situatia de la Bucuresti - pe fondul crizei politice, dar si a temerilor ca, pe acest fond, politicul ar incerca sa intervina in justitie. Cu o zi inainte, reprezentantul Comisiei, Onno Simons, afirma ca va participa la sedinta CSM pentru ca este interesat de mersul luptei anticoruptie. Reamintim ca procurorul Tulus este seful Sectiei a II-a a DNA care se ocupa cu fapte conexe infractiunilor de coruptie si are in lucru dosare importante in care sunt cercetati mai multi oameni politici intre care George Copos, Dan Voiculescu, Dan Ilie Morega, Marko Bela, Ioan Stan sau Mihai Sireteanu.
In urma o saptamana, nou numitul ministru al justitiei Tudor Chiuariu cerea CSM avizul (care este doar consultativ) de revocare de urgenta a lui Tulus pe motiv de ineficienta. CSM a amanat saptamana trecuta o decizie, iar procurorul general al Romaniei Laura Codruta Kovesi i-a cerut imperativ ministrului, in sedinta Consiliului in care a fost formulata acesta cerere, sa spuna care este "urgenta" demiterii.
Procurorul-sef al DNA Daniel Morar i-a luat, ulterior, apararea adjunctului sau si peste 70 de procurori din conducerea Parchetelor s-au solidarizat cu Tulus. Institutul National al Magistraturii (institutia in care magistratii isi desavarsesc studiile) i-a cerut ministrului sa nu mai participe la o reuniune in care se celebra Ziua Europei - un fapt si el fara precedent. Semnale puternice au venit si de la Bruxelles. Comisarul pentru justitie, Franco Frattini, a spus ca nu se amesteca in deciziile interne ale Romaniei, dar Bucurestiul nu trebuie sa uite de obligatia ca procurorilor sa li se asigure independenta. Ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicolas Taubman,
l-a invitat la o discutie pe aceasta tema pe procurorul-sef al DNA dupa care a laudat activitatea Departamentului. Lucrurile au fost interpretate ca o implicare a politicului in Justitie, iar in lipsa unei cercetari privind activitatea DNA Chiuariu nu a putut demonstra ca ar avea dreptate cand l-a acuzat pe Tulus de ineficienta.
Pe fondul acestor temeri a avut loc dezbaterea de ieri de la CSM de revocare a sefului Directiei a II-a a DNA. Cererea de efectuare a unui control la DNA (si, in aceeasi vreme, de amanare a avizului CSM in cazul Tulus) a venit chiar din partea ministrului justitiei care, prins in vartejul disputei, a spus ca intentia sa de a-l revoca pe Tulus are drept temei faptul ca acesta a solutionat prea putine dosare. Potrivit judecatorului Cecilia Morariu, purtator de cuvant al CSM, controlul va incepe la 1 iunie si va acoperi perioada 1 ianuarie 2006-mai 2007. Discutia de ieri din CSM a mai ridicat inca o problema: anume modul de numire si revocare a sefilor procurorilor.
Potrivit legislatiei in vigoare, un sef al procurorilor este numit si demis de presedintele Romaniei, la cererea ministrului justitiei si cu avizul consultativ al CSM. Aceasta lege a fost adoptata in mandatul Monicai Macovei, in 2005. Anterior, in mandatul ministrului justitiei Cristian Diaconescu (dar pentru putina vreme), CSM era institutia care propune revocarea sefilor procurorilor. Ieri, vicepresedintele CSM, procurorul Dan Chiujdea, a cerut revenirea la acest procedeu. In urma cu doua luni, Chiujdea afirma, intr-un interviu pentru ZF, ca procurorii-sefi se tem ca factorul politic ar putea interveni in activitatea lor, dat fiind ca demiterea conducatorilor parchetelor este la mana ministrului justitiei care este un om politic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
