Politică externă

"Criza economica profunda este virtuala, creata de presa"

03.03.2009, 00:00 66

Premierul ceh Mirek Topolanek, a carui tara detine presedintia rotativa a UE, acuza presa ca exacerbeaza criza economica care ar fi ajuns, in opinia sa, una "virtuala". El si-a argumentat afirmatiile facand referire la concluziile summit-ului de duminica, organizat la Bruxelles pe tema crizei economice.

"Informatiile despre o catastrofa economica inevitabila a blocului comunitar si divergentele din cadrul acestuia fac parte dintr-o 'dezbatere virtuala' creata de presa si fara legatura cu realitatea", a declarat premierul ceh.
Topolanek a vorbit despre acordul la care s-a ajuns in urma summit-ului UE de la Bruxelles, pe care l-a convocat duminica, pe fondul temerilor ca unitatea UE se destrama si ca principiile pietei unice vor fi calcate in picioare, avand in vedere ca statele eu-ropene actioneaza unilateral impotriva crizei financiare cu masuri menite sa protejeze industriile nationale.
In trei ore de discutii, liderii celor 27 de state membre ale UE au decis duminica respingerea protectionismului in lupta impotriva crizei financiare.
"Am stabilit ca nu se va pune cazul protectionismului", a declarat premierul ceh Mirek Topolanek, cel care a convocat si prezidat intalnirea.
Cehia si Slovacia au acuzat Franta de protectionism dupa ce a anuntat un plan de sustinere a industriei auto in schimbul promisiunii ca marii producatori nu vor inchide fabricile de pe teritoriul tarii.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a respins duminica la summit acuzatiile.
"Noi nu am cerut sa fie inchise fabricile din celalte state, ci sa nu fie inchise cele din Franta. Protectionismul este o problema americana", a declarat Sarkozy, facand referire la controversata clauza "Buy American" din planul de stimulare economica a presedintelui american Barack Obama - temperata intre timp - potrivit careia otelul folosit pentru lucrarile publice din SUA trebuia sa fie american.
Potrivit declaratiei finale a summit-ului, liderii europeni au respins de asemenea ideea crearii unor grupari separate in cadrul blocului comunitar, dupa ce cele patru state europene membre ale G20 (grupul statelor industralizate si al economiilor emergente) s-au reunit la Berlin intr-un summit separat luna trecuta.
"Ideea unei diviziuni intre vechile si noile state membre, Nordul impotriva Sudului sau Estul impotriva Vestului, a fost respinsa total", a mai spus Topolanek.
"Europa poate face fata acestei provocari (criza economica - n.n.) numai continuand sa lucreze impreuna intr-o maniera coordonata", se arata in declaratia finala a summit-ului.
Liderii din Est, care s-au intalnit in cadrul unui mimi-summit inaintea celui al tuturor liderilor europeni, se tem de crearea unei noi Cortine de Fier in Europa.
Reprezentantii statelor UE s-au mai inteles de asemenea asupra necesitatii continuarii mentinerii liniilor de finantare catre bancile din Est.
Presedintele roman Traian Basescu a declarat dupa incheierea summit-ului ca la consiliu s-a stabilit ca subsidiarele din statele din Est sa fie in continuare finantate de bancile-mama din Vest.
"Punctul de vedere comun al consiliului a fost ca bancile subsidiare din statele din Est si bancile din zona euro sa fie in continuare finantate. Un lucru foarte important pentru Romania este garantarea faptului ca nu vor fi intrerupte liniile din finantare ale bancilor", a declarat Basescu intr-o conferinta de presa.
Liderii din Est au avertizat la summit-ul de la Bruxelles ca din cauza crizei mii de someri s-ar putea indrepta catre statele occidentale, in timp ce o noua Cortina de Fier desparte bogatii de saraci in interiorul UE, potrivit cotidianului The Times.
Posibilitatea ca unele dintre economiile mai mari din statele postcomuniste sa se prabuseasca a facut ca Ungaria sa solicite un fond de salvare de 190 de miliarde de euro, pentru a impiedica transmiterea catre restul Europei a problemelor cu care se confrunta statele din Est. Cu toate acestea, propunerile premierului ungar Ferenc Gyurcsany s-au confruntat cu scepticismul multor state europene, printre care si al celor din Est, precum Cehia sau Estonia.
Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Fondul Monetar International au anuntat saptamana trecuta un plan pentru regiunea din est in valoare de 24,5 miliarde de euro.
Topolanek a declarat totodata ca Uniunea Europeana va sustine, de la caz la caz, tarile Europei de Est care se vor confrunta cu probleme financiare grave, dar a exclus aplicarea unui plan global in acest sens.
"Este clar ca Uniunea Europeana nu va lasa pe nimeni pe marginea drumului", a spus Topolanek.
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO