Americanii militeaza pentru o mai buna coordonare a relansarii, europenii care se gandesc mai degraba la vremurile post-criza pledeaza pentru norme intarite de reglementare a capitalismului.
Cine are dreptate? Barack Obama, presedintele american, discipolul cuminte al lui Keynes, sau Angela Merkel, cancelarul german, apostolul disciplinei bugetare?
Cu doua zile inainte de summit, unul dintre cei mai reputati sociologi si filosofi din lume, lordul Ralf Dahrendorf sintetiza, intr-o maniera mai putin caricaturala decat a parut dezbaterea din ultimele zile pe marginea acestui subiect, mizele, natura si limitele intelegerii a ceea ce se petrece sub ochii nostri care ar putea conduce la esec. Un esec "sigur" in opinia sa.
Dahrendorf s-a tinut departe de dezbatere, dar marti, intr-un interviu pentru cotidianul italian Corriere della Sera, a facut o predictie: la Londra se va da gres, deoarece nu exista o solutie globala la criza si nu traim cum s-ar crede si cum s-a mai spus un al doilea moment Bretton Woods.
Care este explicatia lui Dahrendorf?: "Cand Keynes a mers la conferinta de la Bretton Woods in 1944 (eveniment unde s-au pus bazele actualului sistem financiar al lumii - n.n.), el voia sa salveze lira sterlina. Insa, in timp, dolarul a devenit dominant si SUA au devenit o mare putere. In momentul de fata, situatia e diferita, si asta pentru ca nu exista invingatori".
De asemenea, sustine filosoful, o alta greseala pe care liderii mondiali o fac este sa creada ca actuala criza este una globala. "Criza actuala este una 'mondiala' si nu 'globala'. Schimbarea climatica este globala, si nu poate avea raspunsuri nationale. Dar criza economica este una mondiala si are raspunsuri nationale, iar acestea contin un nationalism economic. Eu ii vad globalisti (pe liderii americani - n.n.), spre deosebire de cancelarul german Angela Merkel si de presedintele francez Nicolas Sarkozy, care sunt mondialisti. Aceasta este originea conflictului de la G20 din 2 aprilie: e gresit sa se creada ca exista solutii globale." Rezultatul neintelegerii fenomenului, in viziunea lui Dahrendorf, "ne va reduce standardul de viata cu 20% si ne vom intoarce in anii '50-'60".
Chiar daca nu este consacrata din punct de vedere politic, dihotomia lui Dahrendorf - "globalisti" si "mondialisti" - a fost centrul dezbaterilor politice din ultimele zile in pregatirea summit-ului de la care unii asteapta "solutii miracol".
Insa nici gazda summit-ului, premierul Gordon Brown, nu mai este atat de optimist ca saptamanile trecute.
"Ne asteapta negocieri dure. Nu va fi usor sa ajungem la un acord", a declarat ieri Brown in cursul unei conferinte de presa organizate impreuna cu presedintele SUA, Barack Obama.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, spune si el ca summit-ul G20 nu va putea gasi "o solutie miraculoasa" pentru criza.
In fata unei opozitii din ce in ce mai ferme a europenilor fata de ideile sale de a pompa si mai multi bani in economiile lumii, Barack Obama a contraatacat ieri in conferinta cu Gordon Brown: SUA nu reprezinta singure motorul reluarii cresterii economice, ci "toata lumea trebuie sa urmeze acest ritm". Presedintele SUA a cerut din nou altor tari sa isi asume angajamente in favoarea relansarii bugetare, desi Franta si Germania insista pentru reformarea intregului sistem financiar global.
De altfel, europenii se prezinta astazi la summit cu intentia ferma de a rezista apelurilor americane in favoarea unei relansari economice mai sustinute si pentru a obtine maximum de progrese privind reglementarea financiara.
Europenii au spus Statelor Unite ca au luat deocamdata destule masuri de relansare, pe care le evalueaza la cel putin 3,3% din PIB-ul UE, adica 400 de miliarde de euro, pentru 2009 si 2010.
Statele Unite, care au demarat in februarie un plan de relansare de 787 de miliarde de dolari (5,5 din PIB-ul lor), au subliniat, la randul lor, de mai multe ori necesitatea de a face mai mult in fata gravitatii recesiunii mondiale.
Tensiunile transatlantice au fost accentuate recent de o iesire mai putin diplomatica a premierului ceh Mirek Topolanek, a carui tara detine presedintia UE. Acest liberal convins a sustinut ca Statele Unite s-au angajat pe "un drum spre iad" prin asistenta acordata de sute de miliarde de dolari.
Anticipand parca criticile lui Dahrendorf, seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, afirma marti: "Nu exista dihotomie intre relansarea economica si intensificarea reglementarii financiare mondiale. Avem nevoie de ambele, daca vrem o refacere economica".
Temerile statelor europene de a vedea Statele Unite incercand sa limiteze la minim sporirea supravegherii financiare la summit-ul G20 au fost partial atenuate de ultimele propuneri americane pe acest subiect.
Washingtonul a dezvaluit marile linii ale unui plan care prevede o inasprire a normelor financiare existente si o supunere sub controlul autoritatilor a unui mare numar de intreprinderi sau piete care il eludau pana in prezent.
Europenii, in frunte cu presedintele Frantei Nicolas Sarkozy cer rezultate concrete la reuniunea de maine. Ei pregatesc mai multe initiative in cadrul UE: o reglementare mai stricta a fondurilor speculative ("hedge funds") si a investitiilor de capital, incadrarea remuneratiilor sectorului financiar, supravegherea agentiilor de rating si intensificarea supravegherii transfrontaliere a companiilor de asigurari sau a bancilor din interiorul UE.
Nu trebuie uitat ca si alte tari din G20, China, Brazilia sau Rusia, vor avea propriile agende - una dintre ideile avansate de Beijing si sustinuta de Moscova fiind aceea a eliminarii suprematiei dolarului care sa fie inlocuit cu o alta moneda internationala.
Marile burse europene au deschis ieri in scadere, trase in jos de declinul actiunilor bancilor si companiilor care depind de evolutiile de pe bursele de marfuri, pe fondul unei atitudini prudente a investitorilor fata de summit-ul care incepe astazi, potrivit Reuters.
Indicele paneuropean FTSEurofirst 300 a coborat, pana la ora 7:09 GMT, cu 0,7%, dupa o crestere de 3,5% inregistrata marti.
Intalnirea G20 are loc la ExCel Center, cea mai importanta cladire de conferinte din capitala britanica. Cu o suprafata de 400.000 de metri patrati, cladirea este situata in estul Londrei la 10 minute de mers de Canary Wharf, noul centru de afaceri al orasului.
G20 reprezinta 85% din PIB-ul mondial si 80 de procente din comertul mondial si include tarile membre a G7, grup al celor mai dezvoltate tari (Germania, Canada, Statele Unite, Franta, Italia, Japonia, Marea Britanie), 12 tari emergente (Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic, Rusia si Turcia) si Uniunea Europeana.
Agenda
Intre DA si NU
Lupta contra paradisurilor fiscale, bonusurile traderilor, controlul hedge funds-urilor. Ieri, in ajunul intalnirii de la Londra, mai multe subiecte erau inca negociate.
Acorduri obtinute
- Planul de relansare. G20 va saluta planurile de relansare economica deja angajate de membrii sai impotriva recesiunii, dar nu vor promite noi cheltuieli. Efortul bugetar total al G20 este estimat la 2.500 mld. dolari, adica 2% din PIB-ul mondial. Tarile carora le da mana sa cheltuiasca mai mult sunt invitate sa o faca. Daca criza se prelungeste, nu sunt excluse noi planuri de relansare, mai ales in Japonia si China.
- Politica monetara. Bancile centrale vor fi invitate sa reduca dobanzile si sa le mentina cat mai jos posibil atat cat este necesar pentru a sustine cererea. Politicile "neconventionale" precum cumpararea de obligatiuni private sau publice sunt incurajate.
- Salvarea sectorului bancar. G20 va salute toate planurile de sustinere a bancilor: aportul de lichiditati, recapitalizarea, garantarea depozitelor, dar si ideea americana de "bad bank". Planurile de salvare a sectorului financiar angajate de G20 din toamna trecuta pana acum sunt cifrate la aproape 4.000 de miliarde de dolari.
- Ajutorul de dezvoltare. In vreme ce Banca Mondiala cifreaza la 700 mld. dolari finantarile necesare tarilor in curs de dezvoltare, G20 ar trebui sa promita "cresterea substantiala a finantarilor catre bancile de dezvoltare" si "sa ajute tarile sarace, cele mai atinse de criza". Chestiunea in discutie este ce suma va fi deblocata la final.
- Cresterea resurselor FMI. G20 este de acord cu cel putin dublarea resurselor FMI care sunt astazi de 250 mld. dolari. Statele Unire reclama o triplare a resurselor. Japonia a promis deja 100 mld. euro ajutor suplimentar, UE, de asemenea.
- Lupta contra protectionismului. G20 va reaminti necesitatea luptei impotriva oricarei forme de protectionism. De la ultima intalnire a G20 din 17 noiembrie la Washington, 17 din cele 20 de state membre au luat masuri protectioniste, potrivit Bancii Mondiale, chiar daca unele dinte acestea sunt "de dimensiuni limitate". In fata unei contractii fara precedent a comertului mondial, Banca Mondiala ar vrea sa creeze un fond de sustinere de 50 mld. dolari care ar putea ajunge la 100 mld. dolari.
Negocieri in curs
- Liste negre si sanctiuni pentru paradisurile fiscale. Principiul publicarii de liste cu "jurisdictii necooperante" si sanctiuni punctuale nu a fost inca acceptat. Europenii vor publicarea a trei liste: paradisurile fiscale; tarile care nu respecta normele impotriva spalarii banilor; cei care nu coopereaza in materie de delicte fiscale. Statele Unite nu ridica tonul decat impotriva fraudelor fiscale.
- Supravegherea hedge funds-urilor. Europenii doresc sa supravegheze si sa incadreze hedge funds-urile al caror faliment este susceptibil de a pune in pericol o banca. Statele Unite vor sa coopereze, dar spun ca G20 trebuie doar sa mentioneze in comunicatul final acest lucru. Americanii vor sa ramana independenti in privinta reglementarilor viitoare.
- Cresterea capitalului propriu al bancilor. Ministrii de finante ai G20 au incheiat un acord de principiu, la 14 martie, asupra cresterii capitalului bancilor si a unor masuri care sa le protejeze mai bine bilanturile. Dar comunicatul final al G20 va preciza probabil ca aceasta crestere a capitalului bancilor nu trebuie fortata "inainte de o repornire solida si durabila a economiei" pe considerentul ca, daca obligi bancile sa provizioneze mai mult riscurile, acest lucru ar putea sa conduca, pe termen scurt, la o inrautatire a situatiei lor care va fi nefasta pentru economie.
- Limitarea bonusurilor traderilor. "Ne vom pune de acord asupra regulilor internationale de remunerare a bancherilor", promitea marti premierul britanic Gordon Brown. Europenii vor sa limiteze bonusurile traderilor impunand bancilor recalcitrante cerinte suplimentare in materie de capital propriu. Americanii si britanicii nu vor sa mearga atat de departe cu vanatoarea bonusurilor.
- Incadrarea agentiilor de rating. Acuzate ca au evaluat prost riscurile asociate produselor 'impachetate', agentiile de rating vor trebui sa adopte un cod de buna conduita la nivel mondial. Este o cerere a europenilor care ar trebui satisfacuta la summit-ul G20. In sfarsit, agentiile vor trebui sa puna capat conflictelor de interese separand mai bine activitatea de consiliere cu cea de rating.
- Revizuirea normelor contabile. Acest subiect nu va avansa probabil foarte mult. Europeniii vor sa reformeze guvernanta International Accounting Standard Board (IASB) - regulatorul contabilitatii mondiale - acuzata de anumite banci ca a agravat criza impingand spre adoptarea asa-numitelor norme "in valoare de piata". Americanii sunt impotriva.
- Guvernanta financiara mondiala. Ideea unei guvernante financiare supranationale a fost abandonata. Statele vor pastra supravegherea si reglementarea propriilor piete financiare. Ele se vor angaja sa respecte principiile decise in comun.
- Reforma FMI si a Bancii Mondiale. Pentru a da mai multa putere politica FMI si de a-i intari responsabilitatea, se intrevede crearea unui "consiliu de ministri" insarcinat cu definirea orientarilor viitoare. Ministrii de finante din tarile membre vor fi mai puternic implicati direct. O noua repartitie a cotelor tarilor emergente si in dezvoltare intrevede abandonarea legii nescrise care spune ca presedintele Bancii Mondiale este un american si directorul FMI un european.
Tabara anglo-saxona, condusa de Obama si Brown
Presedintele american Barack Obama sustine ca Statele Unite nu pot fi "singurul motor" al cresterii mondiale si ca, daca vrem sa iesim mai repede din criza, "toata lumea trebuie sa urmeze acest ritm".
"Daca dorim revenirea cresterii economice, Statele Unite nu pot fi singurul motor, toata lumea trebuie sa urmeze acest ritm", a explicat Barack Obama ieri in cursul unei conferinte de presa cu premierul britanic Gordon Brown la Londra. Premierul britanic este principalul aliat al lui Obama la summit-ul care incepe astazi, cei doi avand puncte de vedere comune in multe privinte. Barack Obama a remarcat ieri ca toata lumea este obisnuita sa considere Statele Unite drept "un mare consumator si motorul economiei mondiale", subliniind insa ca tara sa trebuie sa fie atenta si la deficit. Presedintele SUA a cerut din nou altor tari sa isi asume angajamente in favoarea relansarii bugetare prin cheltuieli sporite, desi Franta si Germania insista pentru reformarea intregului sistem financiar global.
Brown a admis ieri ca se asteapta la "negocieri dure" in cursul summit-ului, fiind insa convins ca presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, va ramane pana la incheierea reuniunii. Brown a anuntat noi reguli pentru remunerarea bancherilor si pentru paradisurile fiscale. "Veti vedea la summit-ul G20 ca economiile mondiale se vor pune de acord, pentru prima oara, in privinta regulilor internationale pentru remuneratiile bancherilor", a afirmat Brown. El a explicat ca fiecare tara va sustine un set de reguli aplicabile in sectorul bancar.
Tabara Europeana, condusa de Merkel si Sarkozy"Criza nu s-a produs pentru ca am distribuit prea putini bani, ci pentru ca am creat crestere economica cu prea multi bani si pentru ca aceasta nu a fost o crestere durabila", apreciaza cancelarul Angela Merkel, care il are drept principal aliat la acest summit pe presedintele francez Nicolas Sarkozy. Declaratia sa este direct adresata presedintelui american Barrack Obama care intentiona sa vina la summit sa ceara europenilor sa pompeze mai multi bani in sistemul economic pentru impulsionarea dezvoltarii.
"Daca vrem sa invatam lectii, raspunsul nu este repetarea greselilor din trecut", sustine Merkel, pentru care cuvantul de ordine este prudenta bugetara. Nu vor mai fi alte planuri de relansare, sustine ea. Sarkozy ii impartaseste punctul de vedere, dar are si ambitii proprii: rezultate concrete. Sarkozy a amenintat marti, iar ieri a reluat amenintarea, ca va pleca de la summit-ul G20, daca nu va fi multumit de rezultatul discutiilor. In timpul unei vizite la Viena, marti dimineata, Sarkozy a sporit presiunile asupra partenerilor din G20, afirmand ca criza economica si financiara este prea grava pentru a permite un summit fara rezultate.
"Trebuie sa obtinem rezultate, nu avem de ales. Criza este prea grava pentru a ne permite un summit pentru nimic", a declarat Saroky.
Declaratiile confirma informatiile anterioare din cotidianul Le Figaro, conform carora presedintele francez este pregatit pentru "un conflict", daca progresele nu vor corespunde asteptarilor sale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
