Ieri s-a petrecut cel mai important ebveniment de la invadarea Irakului - primele alegeri pluraliste din aceasta tara dupa cincizeci de ani. Ultimele avuseera loc in 1954, cu patru ani inainte de izgonirea Regelui Faisal al II lea al Irakului, care, s-a soldat cu impunerea dictaturii Partidului Baas, reprezentat mai apoi de Saddam Hussein.
Alegerile de ieri au reprezentat proba de democratie pe care au dat-o pe de o parte irakienii si, pe de alta parte, strategii americani care au pregatit acest scrutin.
Asa cum se estimase initial, scrutinul a avut loc sub tirul gloantelor si al atacurilor subversive. 36 de oameni au fost ucisi, iar alti aproape 100 au fost raniti in urma atentatelor cu bomba si mortiere care s-au desfasurat in mai multe orase irakiene.
Vot inedit
Inedit pentru ca lumea a mers pe jos la sectiile de votare. Au fost inchise granitele, nu au avut voie sa circule masinile, iar sectiile de votare, cel putin 5.700 dintre ele, erau secrete cu 10 ore inaintea votului.Nu le-au fost deconspirate locatiile pentru ca organizatorii s-au temut de atentate. Asa se face ca abia in cursul noptii de dinaintea votului au aparut pe zidurile oraselor sageti care indicau rumul spre sectiile de votare. Femeile au votat separat de barbati, iar la ora 17,00, la lasarea intunericului, urnele s-au inchis, tot din ratiuni de securitate. Pe strazi au fost 300.000 de militari, si ai coalitiei, si irakieni, care s-au straduit sa-i protejeze de cei chemati la vot.
In timpul campaniei electorale au fost ucisi sase candidati, astfel ca listele propriu-zise au fost tinute secrete.
14 milioane de irakieni au drept de vot, insa boicotul anuntat de populatia sunita a facut ca prezenta la vot, implicit si legitimarea scrutinului, au fost puse sub semnul intrebarii. Se pare insa ca mai ales in orasele unde traiesc si siiti si suniti s-au prezentat la urne mai multi oameni decat se sperase. Numarul votantilor a fost pastrat secret, se intelege tot din motive de securitate. Rezultatul va aparea in circa zece zile, iar preliminariile, intr-o saptamana.
Sistem proportional pe liste
In cursa electorala au fost inscrise 111 partide, care si-au disputat 275 de locuri in Parlamentul irakian. Dintre ele, numai sase au fost cotate cu sansa de a patrunde in legislativ. Astfel, in functie de rezultate, fiecare formatiune urma sa obtina un anumit numar de mandate, completate in ordinea de pe liste. Pentru asigurarea reprezentarii ambelor sexe, s-a stabilit ca fiecare al treilea loc de pe liste sa-i fie rezervat unei femei.
Cele mai multe sanse de a castiga alegerile i-au fost acordate Aliantei Unite Irakiene, o coalitie formata din doua partide siite si factiuni ale rebelilor radicali care s-au ridicat impotriva prezentei americane in aceasta tara. Alianta este reprezentanta comunitatii celei mai numeroase din Irak, siitii (60% din populatie), surghiuniti in perioada lui Saddam Hussein (care era sunit, o comunitate care acopera 20% din populatie). Siitii nu au avut parte de legitimitate si de participare politica in ultimii cincizeci de ani. Ei sunt sustinuti de clericul moderat Al-Sistani, considerat liderul spiritual al acestei comunitati, dar au in componenta si radicali cum este Moqtada Al-Sadr sau Ahmad Chalabi.
Marea problema pe care o reprezinta castigarea alegerilor de catre aceasta grupare este relatia speciala pe care acestea au cultivat-o in ultima vreme cu siitii din Iran, o tara care ameninta Statele Unite si care pare interesata de strangerea relatiilor cu virtualii guvernanti de la Bagdad. Exista chiar teoria ca strangerea relatiilor ar insemna de fapt manipularea regimului irakian de catre Teheran.
Marea dificultate pentru americani ar fi, in acest caz, radicalizarea miscarilor islamice, o potentiala apropiere intre rebeli si teroristii apropiati de Al-Qaida. Ar insemna, practic, o spun mai multi observatori din mediile internationale, o revenire la amenintarea pe care a constituit-o regimul taliban, instaurat in Afganistan dupa alungarea sovieticilor din aceasta tara cu ajutorul americanilor. Mai exista o problema, semnalata de asta data de nimeni altul decat Noam Chomski, reputatul erudit american, care spune ca venirea la putere a siitilor in Irak , alaturi de siitii din Iran, ar duce la instalarea unui monopol etnic asupra celor mai prodigioase rezerve de petrol ale lumii (fiind luate in considerare bazinele de titei detinute de cele doua tari).
Sunitii au amenintat cu boicotarea acestor alegeri, insa au fost reprezntati prin formatiuni moderate, nicidecum unanim acceptate de comunitate. Sunt mai deraba moderatii care nu s-au incumetat sa stea de-o parte. Astfel, alegerile de ieri pune sub semnul intrebarii legitimitatea reprezentarii diferitelor curente, dar mai ales triburi care alcatuiesc mozaicul etnic al Irakului.
In fine, sanse de a intra in Parlament le au si kurzii, o alta etnie care a fost prigonita in timpul dictaturii. Kurzii sunt cei pe care Saddam Hussein a incercat efectele armelor chimice, astfel ca in anii 80 un sat kurd a fost victima atacului cu arme neconventionale. Au fost cei mai euforici dintre alegatori, au organizat serbari ad-hoc in ziua scrutinului (asa cum au facut-o si irakienii care traiesc in diaspora). Aici problema este ca formatiunile care alcatuiesc Alianta Kurdistan vor sa-si proclame independenta de Irak.
Cine candideaza
Alianta Unita Irakiana - este sustinuta de clericul siit cel mai influent, Al-Sistani, si este formata din doua formatiuni conservatoare siite: Partidul Islamic Dawa si Consiliul Suprem pentru Revolutia Islamica in Irak. Aici sunt reprezentate si factiuni rebele, care au luptat impotriva americanilor, una a radicalului Moqtada Al-Sadr.
Lista Irakiana - tot siiti, mai moderata, condusa de premierul in functie Iyad Allawi.
Alianta Kurdistanului - formata din Uniunea Patriotica a Kurdistanului si Partidul Democratic din Kurdistan. Vor declararea unui stat independent kurd.
Democratii independenti - o grupare mixta a siitilor si a sunitilor.
Partidul Irakian - al actualului presedinte, seicul Ghazi Al-Yawar (sunit).
Partidul Monarhiei Constitutionale, condus de un sunit, Sharif Ali bin al-Hussain, var al fostului rege Faisal. Vrea reinstaurarea monarhiei. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
