Venite pe "surse" Reuters si AFP, deciziile G20 erau ca membrii sa deblocheze fonduri de circa 1.000 mld. dolari utilizand facilitati ale Fondului Monetar International (FMI) si Bancii Mondiale (BM).
Fondurile ar urma sa fie asigurate prin dublarea sau chiar triplarea resurselor puse la dispozitia FMI de catre statele membre la 500-750 de miliarde de dolari, asa cum cer SUA, iar BM ar putea aloca intre 50 si 250 de miliarde de dolari sub forma de masuri de asistenta pentru sustinerea fluxurilor comerciale globale.
Surse din G20 declarau inca de miercuri ca liderii acestor tari se pregatesc sa tripleze fondurile disponibile prin FMI pentru ajutorarea statelor ale caror economii sunt afectate sever de criza financiara, la 750 mld. dolari.
Initiativa ce urma sa fie anuntata dupa inchiderea editiei, in comunicatul final al G20, reprezinta unul dintre cele mai importante anunturi ale liderilor celor mai puternice 20 de economii dezvoltate si emergente. O sursa din cadrul G20 apropiata discutiilor cu FMI a spus ca exista discutii despre o astfel de suma, insa unul dintre cele mai importante potentiale obstacole este ingrijorarea statelor membre legata de "ce vor primi in schimb".
Directorul adjunct al FMI, John Lipsky, a declarat ca negocierile includ o propunere din partea secretarului general al Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, pentru extinderea noilor aranjamente la o valoare totala de 500 mld. dolari din fonduri nou injectate, masura care ar majora resursele FMI la 750 mld. dolari, de la 250 mld. dolari in prezent.
Alte guverne si lideri mondiali au lansat, in ultimele luni, apeluri pentru dublarea resurselor FMI la 500 mld. dolari.
Alte masuri concrete ce urmau sa fie anuntate sunt masurile impotriva paradisurilor fiscale. Franta si Germania au cerut masuri concrete in ceea ce priveste "paradisurile fiscale", reglementarea fondurilor de hedging si a pietelor financiare, sugerand ca nu vor accepta promisiuni.
"Mi-as dori ca divergentele sa fie prelucrate si aplanate cu usurinta. Au persistat peste noapte, insa cred ca vom obtine un scenariu care corespunde nivelurilor de asteptari si ambitii ale participantilor", a declarat ministrul afacerilor externe din Marea Britanie, Peter Mandelson, pentru postul de televiziune BBC.
Un comunicat elaborat pentru summit, obtinut de Reuters, arata ieri ca liderii urmau sa aduca marile fonduri de hedging sub supraveghere pentru prima data in istorie si vor consolida reglementarea printr-o noua agentie si un Fond Monetar International cu atributii extinse.
Dornic sa obtina un mesaj de incredere in urma summit-ului, presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat ca nu exista divergente substantiale cu Europa in pofida unei pozitii dure a Frantei si Germaniei in ceea ce priveste noi reglementari in domeniul financiar.
Washingtonul vrea de asemenea reguli mai dure, a spus Obama intr-o conferinta de presa sustinuta miercuri alaturi de premierul Marii Britanii, Gordon Brown.
Atitudinea liderilor din ajunul reuniunii nu a indicat clar daca punctul critic al discutiilor, care se va construi, cel mai probabil, in jurul cererilor vehemente din partea Frantei de a se crea o "lista neagra a paradisurilor fiscale", va crea suficiente tensiuni pentru a decredibiliza un mesaj unitar.
"Cea mai importanta chestiune este sa ajungem la un acord de principiu, anume ca niciun produs al pietei financiare, niciun participant la piata financiara si nicio piata financiara nu poate ramane in afara ariilor de reglementare si supraveghere", a declarat joi ministrul de finante al Germaniei, Peer Steinbrueck, pentru postul de radio Deutschlandfunk.
Bursele din intreaga lume, asediate in ultimele luni de criza globala, au recuperat ieri o parte din pierderi, in asteptarea unui mesaj puternic din partea liderilor G20.
Potrivit specialistilor, aceste castiguri se vor evapora daca summit-ul nu livreaza deznodamantul adecvat.
Economia globala se va contracta in acest an mai accentuat decat in orice alta perioada care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind asteptata o scadere de 0,5-1%, potrivit FMI, in contextul unei crize considerate o "Mare Recesiune" de catre directorul executiv al institutiei, Dominique Strauss-Kahn.
Comunicatul preliminar continea si o promisiune din partea celor 20 de state de a permite supravegherea "onesta, impartiala si independenta" a economiilor si sistemelor financiare de catre FMI, care va dobandi un rol din ce in ce mai important in plan global.
In plus, liderii G20 urmau sa anunte aseara infiintarea unui Consiliu de Stabilitate Financiara, care va colabora cu FMI pentru a identifica riscurile financiare si economice si masurile de abordare cele mai potrivite, restructurand astfel Forumul de Stabilitate Financiara.
Ce vrea G20
- Deblocarea a 1.000 de miliarde de dolari pentru combaterea crizei utilizand facilitati ale FMI si Bancii Mondiale. (Triplarea fondurilor FMI, la 750 mld. dolari.)
- Noi reguli pentru sistemul financiar mondial si pentru pietele financiare.
- Infiintarea unui Consiliu de Stabilitate Financiara, care va colabora cu FMI pentru a identifica riscurile financiare si economice.
- Masuri concrete in ceea ce priveste paradisurile fiscale.
- Reglementarea fondurilor de hedging si supravegherea lor, pentru prima data in istorie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
