Discutiile de la Consiliul European vor fi o continuare a celor de marti ale ministrilor europeni de finante care au ramas blocate dupa ce reprezentantii Marii Britanii si-au exprimat scepticismul cu privire la impactul acestor organisme asupra bugetelor nationale.
Potrivit declaratiei summitului, sistemul bancar se afla sub stres iar capitalizarea ramane limitata, astfel ca guvernele trebuie alertate de aceste organisme in cazul unor riscuri de aparitie a altor crize financiare.
"Consiliul European cere sa se faca un progres rapid in domeniul supravegherii pietelor financiare, in speacial in domeniul reglementarii si al fondurilor alternative de investitii", potrivit documentului.
Care vor fi organismele de supraveghere financiara
Intreaga discutie este centrata in jurul propunerilor Comisiei Europene (CE) de a crea noi organisme de supraveghere ale sistemului financiar si pentru a detecta din timp riscurile aparitiei unor noi crize financiare de amploarea celei actuale.
Este vorba despre Consiliul European pentru Riscuri Sistemice (European Systemic Risk Council), care va monitoriza acumularea de riscuri in sistemul financiar, care ar pune in pericol stabilitatea. CE a propus ca acest consiliu sa fie prezidat de Banca Centrala Europeana. Marea Britanie si alte state europene care nu fac parte din zona euro se tem ca interesele lor nu vor fi reprezentate suficient in acest caz si isi vor explica nemultumirile saptamana viitoare la Consiliul European.
Totodata, se mai doreste infiintarea unui grup "paneuropean" format din trei noi autoritati, care vor supraveghea domeniile asigurarilor, bancilor si pietele de capital. Ele vor impune aplicarea standardelor europene in cele 27 de state membre. Deciziile sale vor avea caracter obligatoriu.
Nemultumirile Marii Britanii
Insa negocierile nu vor fi usoare. Marea Britanie este de mult timp reticenta la orice propunere care ar implica o supraveghere externa mai mare asupra centrului financiar londonez. Londra este nelinistita si cu privire la pierderea suveranitatii organismelor nationale de supraveghere financiara in fata celor europene. O pozitie similara a avut si Germania. Ministrul britanic de finante Alistair Darling a declarat ca este de acord cu cea mai mare parte a propunerii discutate cu omologii sai, dar ca nu poate accepta masuri care ar conferi organismelor europene capacitatea de a lua decizii cu impact asupra bugetului national.
"Impozitarea este in mod clar o problema a statelor membre, nu una europeana", a aratat Darling. Spre deosebire de restul statelor mari europene, cum ar fi Franta si Germania, care au pus mult accent pe reglementarea financiara, Marea Britanie a preferat o abordare a crizei financiare prin pomparea de bani in economie, asemenea modelului american.
Lord Myners, secretar in cadrul Trezoriei Marii Britanii, a declarat pentru presa de la Londra ca transferul de putere de la nivel national la nivelul UE nu ofera o garantie de intarire a stabilitatii si ca guvernele nationale ar trebui sa aiba ultimul cuvant.
Premierul suedez Fredrik Reinfeldt, a carui tara va prelua la 1 iulie de la Cehia presedintia rotativa a Uniunii Europene, este de alta parere. El a declarat ca "actuala criza financiara este mai presus de statul national".
O mare victorie a Marii Britanii la Consiliul ministrilor de finante a fost ca a primit de la acestia confirmarea ca noile organisme europene nu vor face presiuni asupra guvernelor nationale, spre exemplu fortand recapitalizarea bancilor cu banii contribuabililor.
Ministrii au semnat, de asemenea, la sfarsitul intalnii, un document in care se afirma ca nu vor mai avea loc cheltuieli pentru stimularea economiilor, dupa incheierea recesiunii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
