Primul "imperiu" din istorie construit pe baza de voluntariat se pregateste sa aniverseze 50 de ani de la constituire. La 25 martie, in urma cu 50 de ani, sase tari - Italia, Franta, Germania Federala, Belgia, Olanda si Luxemburg - semnau Tratatul de la Roma, actul de nastere al Europei unite.
Ceremonia va fi sarbatorita la Berlin, dar textul aniversar care va fi adoptat se naste cu dificultate. Sunt multe ingrijorari, multe temeri. Insa in ciuda dificultatilor actuale, transformarile din ultimii 50 de ani sunt remarcabile: Europa a traversat o perioada de pace nemaiintalnita, Uniunea are o moneda unica puternica si reprezinta unul dintre cele mai mari spatii de prosperitate si securitate din lume.
La 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul francez de externe, sustinea: "Europa nu se face dintr-odata. Se va face prin realizari concrete, creand mai intai o solidaritate de fapt".
Astfel, primul pas spre o Europa unita, unul concret, se face sub semnul carbunelui si otelului, in 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris care creeaza Comunitatea Carbunelui si Otelului, aducand sub aceeasi umbrela interesele in domeniu ale Frantei si Germaniei. "Nu coalizam statele, noi unim oamenii", spunea la vremea respectiva Jean Monet, unul dintre parintii Europei. Vorbele sale evocau deja ideea unei piete comune, deschizand calea semnarii Tratatului de la Roma (1957) care crea oficial Comunitatea Europeana.
De-a lungul anilor, aceasta comunitate a fost jalonata de tratate care au permis deschiderea unor noi perspective si o solidaritate crescanda cu fiecare val de extindere. Ultimul val - al cincilea - a imbratisat Romania intre granitele Uniunii.
La 25 martie 1957, Franta, Germania Federala, Italia, Belgia si Luxemburg semnau doua tratate - unul de instituire a Comunitatii Economice Europene (devenita apoi Uniunea Europeana), care avea la baza Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului. Cel de-al doilea privea cooperarea in domeniul energiei atomice (tratatul Euratom).
Istoria Europei unite a fost punctata cu o serie de crize, unele profunde. Insa, privind retrospectiv, pot fi contabilizate succese de neimaginat in urma cu 50 de ani: moneda unica, piata unica, deschidere catre noile state din Est, crearea unui spatiu pentru libera circulatie a persoanelor. Politica Agricola Comuna a avut un impact direct asupra populatiilor, conducand la cresterea productiei agricole. Conceptul de Europa sociala a unificat, intr-o masura, legislatiile tarilor membre in materie de munca, protectie sociala, conditii de lucru. Cat despre beneficiile pietei unice, statisticile stau marturie. Din 1993 incoace piata unica a creat 2,5 milioane de locuri de munca si a generat 800 de miliarde de euro bogatie suplimentara. Deschiderea catre concurenta a pietelor nationale a fost acompaniata de o scadere a preturilor. Este, de pilda, cazul telefoniei si a transportului aerian. In aceeasi vreme, consumatorii au putut beneficia de o mai mare diversitate a produselor. Firmele profita de o piata unica de peste 500 de milioane de locuitori - o piata mult superioara celei a Statelor Unite sau a Japoniei, ceea ce le permite sa faca economii si conduce la scaderea preturilor. Oamenii pot lucra oriunde in Uniune, pentru ca, in general, calificarile le sunt recunoscute. Piata integrata a serviciilor financiare, in curs de aplicare, va permite scaderea costurilor imprumuturilor pentru firme si consumatori. Vigilenta Uniunii in politica sa de lupta impotriva cartelurilor, sau a pozitiei de piata dominanta vizeaza mentinerea egalitatii conditiilor de acces la piete pentru toate firmele. Vizavi de spatiul exterior, piata unica protejeaza mai eficient intreprinderile impotriva practicilor de dumping, piraterie si contrafaceri. Progresul pietei unice este uneori franat in domeniile in care statele au inca competente principale - de pilda in cazul fiscalitatii directe. Insa aceste lucruri se pot schimba.
Insa nici una dintre realizarile Uniunii nu este la fel de prezenta in viata cotidiana precum moneda unica. La plecare, moneda unica s-a nascut din vointa tarilor Uniunii de a se proteja fata de instabilitatea monetara. In fata acestui obiectiv succesul sau pare incontestabil. Dar au aparut alte intrebari in randul opiniei publice (de pilda despre cresterea preturilor) sau pe terenul guvernantei economice. Consolidarea succesului euro va depinde de capacitatea sa de a face fata acestor sfidari. Cum ar fi aratat Europa fara Uniunea Europeana? Specialistii si-au imaginat-o deja. Cozi la frontiere, preturi mari, vacante scumpe. Tari precum Irlanda, Spania sau Grecia adancite in saracie - pentru ca nu ar fi beneficiat de fondurile europene care le-a ajutat sa prospere -, Estul continentului fost comunist lipsit de sperante. Principiul economic care ar fi ghidat Europa ar fi fost "importa doar ceea ce iti trebuie si exporta cat poti". Prea putini tineri ar fi studiat in strainatate (vorbim acum de milioane de astfel de tineri), intrucat diplomele nu ar fi fost recunoscute. Zidarul roman sau instalatorul polonez nu ar fi cautat mirajul Spaniei sau a Marii Britanii, pentru ca acest miraj nu ar fi existat. Europa ar fi fost mult mai saraca, mult mai inapoiata. Tari precum Slovacia ar fi avut, spun specialistii, o conditie politica precum cea a Belarusului. Comparand ceea ce este astazi - cu tot scepticismul europenilor fata de Uniune - cu ceea ce ar putea sa fi fost, concluzia este una. Uniunea Europeana este un imens succes. Un succes greu de egalat.
*) Cititi in numerele viitoare ale ZF despre principalele realizari ale Uniunii Europene si despre momentele cheie care au facut din UE ceea ce este ea astazi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
