Comisia Europeana considera ca reducerile obtinute in 1984 de Marea Britanie la plata contributiei sale la bugetul UE au devenit nejustificate.
Marea Britanie este una dintre cele mai bogate tari din Europa. Nu ar fi normal, asadar, sa plateasca mai putin decat alte tari cand este vorba de solidaritate in Uniunea largita. Comisarul insarcinat cu afacerile bugetare, Michaele Schreyer a declarat pentru Le Monde ca masura ar putea fi adoptara pe 14 iulie, de colegiul comisarilor. UEObsever considera insa ca Marea Britanie nu va inghiti aceasta decizie. Numarul euroscepticilor britanici a crescut foarte mult in ultima vreme si din ce in ce mai multe voci cer retragerea tarii din UE. Londra se va folosi, ca de o arma, de aceasta stare de spirit, pentru a-si mentine avantajele, cifrate la miliarde de euro anual. Tony Blair a anuntat ca va tine cu dintii de aceste prevederi.
"I want my money back". Cu aceste cuvinte devenite celebre Margaret Thatcher smulgea, la Fontainebleau, in 1984 de la Helmuth Kohl, cancelarul Germaniei si Francois Mitterand, presedintele Frantei, dreptul Marii Britanii (unic in UE) de a primi inapoi doua treimi din contributia sa neta la bugetul european. Contributia neta reprezinta diferenta dintre ceea ce un stat varsa la bugetul european si ceea ce primeste gratie politicilor Uniunii (bugetul agricol, ajutoarele regionale, cercetare, etc).
In 1984 Marea Britanie era o tara saraca. Lucrurile s-au schimbat. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor reprezenta, in 1984, 91% din media Uniunii. In 2003 reprezenta 111%. In schimb, Germania cadea de la 110%, la 99%, raportat la aceeasi ani.
A intervenit si o alta schimbare. Politicile de solidaritate vor ajuta mai mult "noua Europa" si mai putin pe vechii membri. Or, cu cat Europa este mai solidara cu noii membri, cu atat sumele primite inapoi de Marea Britanie cresc.
Potrivit simularilor Comisiei Europene, "rabatul" britanic va trece de doua treimi, - de la 4,3 miliarde de euro anual in perioada 1997-2003, la 7.1 miliarde de euro in exercitiul bugetar 2007-2013. Fara o schimbare, Londra nu va varsa la bugetul UE decat 0,25% din PIB-ul sau, mult mai putin decat alte tari - Olanda 0,56% sau Germania 0,54%. "Persistenta unei asemenea anomalii risca sa mineze legitimitatea politicilor europene, mai cu seama in noile state membre. In consecinta, sistemul actual rezervat doar Marii Britanii nu mai poate continua", spune Schreyer.
Pe de alta parte, eliminarea, pur si simplu, a reducerilor aplicate Londrei ar produce o alta nedreptate. Regatul Unit ar varsa la bugetul UE 0,65% din PIB-ul sau, mai mult decat oricare alta tara. Comisia propune deci suprimarea rabatului britanic si inlocuirea lui cu un mecanism de corectie generalizat.
Fata de rabatul britanic care incepe de la primul euro varsat la bugetul UE, statele membre nu vor beneficia de nici o reducere, daca contributia lor neta este sub 0,35% din PIB-ul national. Peste acest prag statele membre ar urma sa primeasca inapoi doua treimi din ceea ce dau. Acest mecanism - spune Comisia - ar face ca tarile sa contribuie in functie de bogatia lor. Toata lumea ar avea de castigat, mai putin Marea Britanie. Batalia care urmeaza va fi extrem de dura.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
