Doar că şeful Guvernului nu a aminitit că România mai primeşte alte peste 17 mld. euro pentru dezvoltare rurală şi plăţi directe în agricultură pentru că aşa a optat ea, în vreme ce o ţară ca Cehia sau Croaţia nu au fost interesate de agricultură şi au cerut mai mulţi bani pe fonduri structurale, acesta fiind motivul pentru care alocarea pe cap de locuitor pare imensă la cehi, dacă o raportăm doar la fondurile structurale şi nu la total.
Premierul a admis însă că o astfel de discuţie nu-şi mai are rostul acum: "Important este acum să nu plângem după laptele vărsat. Nu plângem, doar trebuie să ştim că în cana României este mai puţin lapte decât în cana vecinilor noştri".
Ce este de făcut însă pentru ca exerciţiul financiar 2014-2020 să nu arate ca cel curent, cu o rată de absorbţie submediocră, ceea ce oferă premize pentru pierderea a miliarde de euro?
Premierul a susţinut că fondurile pentru perioada 2014-2020 vor fi utilizate în principal pentru reducerea discrepanţelor grave dintre diferite regiuni şi judeţe ale ţării, implicit prin dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare şi prin continuarea proiectelor de canalizare şi acces la gaze.
Ponta a reamintit totodată că, în viitorul exerciţiu financiar, doar trei ministere Ministerul Administraţiei Publice Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Agriculturii - vor organiza pe lângă ele autorităţi de management, celelalte ministere şi autorităţi urmând să aibă doar organisme intermediare.
Prezentarea premierului în Parlament a fost mai degrabă formală pentru că documentul nu conţine datele esenţiale - anume sumele alocate pe programe- şi asta pentru că, spune Ministerul Fondurilor, aspectele financiare nu au fost definitivate la nivelul regulamentelor europene. Aşa cum stau lucrurile acum, Ministerul Fondurilor Europene ar urma să fie autoritate de management pentru patru programe operaţionale - Infrastructura; Competitivitate; Capital Uman şi Asistenţă Tehnică.
Ministerul Dezvoltării Regionale va coordona Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Cooperare Teritorială Europeană şi Programul Operaţional Capacitatea Administrativă, în vreme ce Ministerul Agriculturii va coordona Programul Operaţional Dezvoltare Rurală şi cel pentru pescuit.
În ceea ce priveşte situaţia curentă la care Ponta ar fi trebuit să se refere în Parlament pe larg, ea nu este nemaipomenită. Programele operaţionale au fost deblocate de la finanţare (ultimul, POS CCE, astăzi), dar România are în continuare o rată de absorbţie doar cu ceva peste 20% din totalul fondurilor structurale de 19,2 mld. euro alocare României între 2007 - 2013. De la venirea la putere a USL, la mijlocul lui 2012, rata de absorbţie a crescut de la 9% la 21% - plus 2,3 mld. euro adică o medie lunară de 143 mil. euro, ceea ce este încă extrem de puţin având în vedere că România mai are la dispoziţie doar doi ani pentru a atrage în jur de 15 mld. euro (a atras 4 mld. euro în total în ultimii aproape şapte ani).
Fondurile alocate României între 2014 - 2020
Fondurile structurale: plus 10%
- România va primi, între 2014-2020, 21,82 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,2 mld. euro).
PAC: plus 27% (în total)
- Pe Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din actualul exerciţiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro).
În cadrul PAC, pe cei doi piloni plăţi directe şi dezvoltare rurală - sumele comparate arată astfel:
Plăţi directe către fermieri: plus 47,5%
* Pe plăţi directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013.
Dezvoltare rurală: minus13,5%
* României i s-au alocat 7,1 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro).
În cadrul PAC va exista o flexibilizare, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt - de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
