La capătul a aproape două luni de dispute politice majore, premierul a susţinut ieri: "Trebuie să ne ţinem de cuvânt şi trebuie să mergem cu restructurarea mai departe la societăţile comerciale cu capital de stat, cu management privat. (…) Oamenii aşteaptă de la noi să le spunem foarte clar că îşi păstrează locurile de muncă, că creăm alte locuri de muncă şi că din toamnă România, spre deosebire de alte ţări europene, are stabilitate şi speranţă din punct de vedere economic."
Greşeşte Guvernul? Silviu Hotăran, fostul şef al operaţiunilor Microsoft în România, spune că două luni de funcţionare a unui Guvern nu sunt destul pentru a face diferenţa, dar că aceste prime două luni pot fi hotărâtoare, prin mesajul pe care îl transmiţi.
"Zgomotul (scandalului politic - n.n.) acoperă totul şi nici nu este de mirare când premierul spune că-şi petrece 75% din timpul unei şedinţe de guvern ca să răspundă atacurilor politice. De aceea, eu nu văd evoluţia acestui guvern pentru că în două luni de la instalare putea face multe lucruri dacă voia. Două luni nu sunt esenţiale pentru a face diferenţa, dar sunt esenţiale pentru ce semnale dai. Acest guvern nu face nici măcar declaraţii de intenţie. Nimic, de pildă, în domeniul antreprenoriatului, domenii care mă interesează foarte mult."
La nici o săptămână după ce declara, într-o întâlnire cu ziariştii străini acreditaţi la Bucureşti, că dedică 75% din timpul unei şedinţe a Guvernului său găsirii de răspunsuri la atacturile politice, Ponta s-a repliat ieri şi le-a răspuns jurnaliştilor: "Ajunge!".
"Ajunge! A fost o săptămână cumplită de războaie, de supărări. Săptămâna aceasta vreau să ne apucăm de ceea ce de fapt aşteaptă oamenii de la noi. Vreau să vorbesc cu colegii mei ce avem de făcut în zilele următoare din punct de vedere economic", a spus el citat de Mediafax.
Cele nici două luni de mandat ale premierului coincid cu o perioadă de scandaluri politice neîntrerupte cu preşedintele Traian Băsescu. Şi prea puţin s-a subliniat în această perioadă că la Palatul Victoria ceea ce se petrece în economie ar fi o prioritate, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Avem un ministru delegat pentru mediul de afaceri. Unii oameni de afaceri şi-au pus speranţe în acest guvern, mai ales în faptul că promite să vină după alegeri cu o majoritate solidă - lucru anticipat de rezultatele alegerilor locale.
A folosit Guvernul acest timp măcar pentru a lua pulsul economiei? Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu adunase lângă el un "grup al înţelepţilor" - oameni cu solide cariere în businessul local, în multinaţionale şi antreprenoriat care urma să-i sugereze soluţii pentru revigorarea economiei. Nu a apucat să facă nimic pentru că guvernul său a fost demis în Parlament. Noua majoritate nu a arătat că va ţine în viaţă acest "consiliu al înţelepţilor".
Analistul economic Aurelian Dochia opinează că din punctul de vedere al economiei, singurul lucru important pe care l-a transmis acest guvern a fost că va continua acordul cu FMI.
"În rest, în materie de măsuri concrete nu se vede mai nimic. A fost ceva în materie de declaraţii care au fost mai degrabă neliniştitoare, anume că vor reveni anumite ajutoare pentru care nu există acoperire în buget. În rest, niciun fel de măsură.
Se putea face ceva mai mult? Se putea, spune analistul economic: măcar să se fi analizat ce proiecte ale fostului guvern pot fi duse mai departe.
"Calendarul listărilor pe bursă pare că este amânat, mai ales după problema Hidroelectrica. Economia nu este o prioritate a acestui guvern."
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), admite că disputele politice sunt inerente şi că primele luni ale unui guvern sunt "dedicate" mai degrabă mutărilor pe funcţii.
"Nu mi-a făcut impresia că acest guvern a făcut mai mult sau mai puţin decât au făcut alte guverne. La noi primele două luni sunt un proces «cvasinormal» de înlocuire a oamenilor din funcţii. Important este să nu înlocuieşti un om incompetent cu un alt om incompetent."
Cât despre starea economiei, Pogonaru spune că în discuţiile pe care AOAR le-a avut cu reprezentanţii actualului Guvern aceştia au promis că o revizuire a CAS este bătută în cuie începând de anul viitor, ceea ce va fi un lucru bun.
"Sperăm să se ţină de cuvânt!"
Economia s-a aflat în primul trimestru al anului într-o uşoară recesiune tehnică. Datele macroeconomice ar trebui să indice o revenire în trimestrul al doilea, iar tabloul general nu arată o situaţie roz: România nu doar că nu va avea anul acesta creşterea de 2,5% din 2011, dar nu va depăşi nici 2%. Creşterea va fi prea anemică încât să aibă efecte clare în economie. Majorarea salariilor bugetarilor cu 8% înseamnă prea puţin pentru a se vedea în consum, deci într-o stimulare a activităţii economice. Pe plan extern, veştile sunt în continuare proaste, cu parteneri importanţi care vor rămâne în recesiune sau vor avea creşteri nesemnificative, astfel că exporturile româneşti nu vor fi stimulate de revenirea economică de afară.
Investiţiile străine sunt la cel mai jos nivel al lor din ultimii 10 ani (doar 425 mil. euro în primul trimestru, în scădere faţă de valoarea de 444 mil. euro din aceeaşi perioadă a anului trecut, când, din nou, investiţiile străine au scăzut cu peste 12%). Iar fondurile europene care ar fi trebui să suplinească această lipsă a investiţiilor stăine directe, să împingă ele singure economia înainte, nu înregistrează creşteri semnificative, în ciuda unui avans în luna mai. În orice caz, în acest ritm de absorbţie nu vor atinge
3,5 mld. euro, la finele anului, pentru fondurile structurale şi de coeziune, aşa cum anticipa fostul guvern. Sub 9% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune, din totalul de 20 mld. euro, între 2007 şi 2013, au fost absorbite de România până în luna mai a lui 2012.
Premierul Victor Ponta: Săptămâna aceasta vreau să ne apucăm de ceea ce de fapt aşteaptă oamenii de la noi. Vreau să vorbesc cu colegii mei ce avem de făcut în zilele următoare din punct de vedere economic.
Pe alte componente lucrurile stau şi mai rău. Leul a atins maxime istorice încă de dinaintea instalării guvernului Ponta şi a înregistrat alte şi alte "maxime istorice" în cursul acestei guvernări. Leul pătimeşte în ton cu întreaga zonă şi cu moneda euro, dar plăteşte în plus pentru lipsa de reforme din toţi anii trecuţi, plăteşte pentru găurile negre din economie, pentru pierderile întreprinderilor de stat neprivatizate şi nerentabilizate.
În faţa acestor realităţi, ce a avertizat, săptămâna trecută, premierul Ponta? Că privatizările ar putea întârzia din cauza conflictului Guvernului cu preşedintele Traian Băsescu.
Pe de altă parte, premierul a revenit ieri şi a susţinut că Guvernul trebuie să-şi respecte promisiunile, să respecte calendarul instituirii managementului privat la companiile de stat: "Trebuie să ne ţinem de cuvânt şi trebuie să mergem cu restructurarea mai departe la societăţile comerciale cu capital de stat, cu management privat. Trebuie să vedem cum facem până joi să îmbunătăţim tot ce ţine de absorbţia fondurilor europene. Oamenii aşteaptă de la noi să le spunem foarte clar că îşi păstrează locurile de muncă, că creăm alte locuri de muncă şi că din toamnă România, spre deosebire de alte ţări europene, are stabilitate şi speranţă din punct de vedere economic."
Anul acesta ar fi urmat să fie unul al privatizării pe bursă a unora dintre cele mai importante companii ale statului. Dar cea mai importantă companie a statului, Termoelectica, tocmai a intrat în insolvenţă. Insolvenţa Hidroelectrica, spun unii analişti economici, pune sub semnul întrebării toate celelalte listări şi, oricum, statul ar trebui să acorde un discount important dacă le-ar lista, acum că investitorii au devenit extrem de suspicioşi şi de prudenţi.
Problema insolvenţei Hidroelectrica este privită totuşi diferit. Pe de o parte, Aurelian Dochia crede că ea ar putea amâna unele listări. Pe de alta, Florin Pogonaru spune că există riscuri, dar procesul ar putea clarifica "o problemă instituţională", anume raportarea terţilor faţă de stat şi companiile sale.
Putea face acest guvern mai mult pentru economie şi nu a făcut?
Putea dacă voia, întăreşte Silviu Horătan, care adaugă: "Eu încă aştept!".
Radu Timiş, proprietarul grupului CrisTim, crede că două luni sunt prea puţin pentru ca un guvern să ia măsuri decisive.
"Problema nu este cu un ministru sau altul. Problema este ce faci cu economia. Aici prioritatea, din punctul nostru de vedere, este TVA şi apoi CAS."
Dar scăderea TVA nu este prevăzută pentru anul acesta, nici scăderea CAS, aşa că nu se poate spune că s-a promis şi nu s-a făcut. S-a făcut tot ceea ce trebuie în aceste luni? La această întrebare răspunsul lui Aurelian Dochia este nu. Se putea măcar analiza ce proiecte se puteau continua, iar acest lucru nu s-a făcut.
Scandalurile politice au ţinut prima pagină a ziarelor
Încă de la formarea echipei Ponta, doi miniştri nu au mai ajuns în Guvern, iar unu, cel al educaţiei, a demisionat la o săptămână de la numirea în funcţie în urma unor acuzaţii de plagiat.
Un alt ministru, cel al culturii, a demisionat după o lună de mandat din cauza incompatibilităţilor.
Scandalul dintre preşedinte şi premier pe marginea reprezentării României la Bruxelles ţine de peste o lună şi ameninţă cu un război total în care ar urma să fie amestecate nu doar Parlamentul şi Curtea Constituţională, ci şi Parchetul, cum a ameninţat voalat preşedintele Băsescu.
De mai bine de o lună întreagă preocuparea Parlamentului gravitează în jurul legislaţiei care permite o mai uşoară suspendare din funcţie a preşedintelui. Curtea Constituţională a fost eliminată din procesul de cenzurare a unei eventuale suspendări.
Alegerile locale, în care USL a triumfat, au ţinut Guvernul doar în şedinţe de partid şi în teritoriu.
Lucrarea de doctorat a premierului, care ar fi rodul unui plagiat, este doar un episod din scandalul politic.
Condamnarea fostului premier Adrian Năstase a fost folosită din plin ca armă politică.
Ce face economia
Economia s-a aflat în primul trimestru al anului într-o uşoară recesiune tehnică. Datele macroeconomice ar trebui să indice o revenire în trimestrul al doilea, dar tabloul general nu arată o situaţie roz: România nu va depăşi o creştere mediocră de 2%.
Pe plan extern veştile sunt în continuare proaste, cu parteneri importanţi care vor rămâne în recesiune sau vor avea creşteri nesemnificative, astfel că exporturile româneşti nu vor fi stimulate de revenirea economică de afară.
Investiţiile străine sunt la cel mai jos nivel al lor din ultimii 10 ani (doar 425 mil. euro în primul trimestru).
Fondurile europene care ar fi trebuit să suplinească lipsa investiţiilor stăine directe nu înregistrează creşteri semnificative - 9% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune, din totalul de 20 mld. euro, între 2007 şi 2013, au fost absorbite de România până în luna mai a lui 2012.
Leul a atins maxime istorice în ultimele luni.
Privatizările prin listarea la bursă ar putea întârzia după scandalul Hidroelectrica. Piaţa de capital suferă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
