Premierul Victor Ponta încearcă să atragă Italia de partea grupului "Prietenii coeziunii" - statele care cer menţinerea unor alocări substanţiale în exerciţiul financiar al UE 2014 - 2020 pentru fondurile structurale şi de coeziune - pentru că lupta pentru bani în contextul crizei economice se anunţă mai dură ca oricând.
Problema exerciţiului financiar 2014 - 2020 a fost abordată miercuri-seară şi la întâlnirea de la Roma dintre premierul român Victor Ponta şi cel italian Mario Monti, după ce în cursul zilei ea fusese adusă în discuţie la Bucureşti în diferitele întâlniri ale şefului Parlamentului European Martin Schulz cu oficialii români.
În această săptămână, România ar trebui să anunţe o poziţie definitivă asupra următorului exerciţiu financiar al Uniunii, o chestiune care o priveşte în cel mai înalt grad, având în vedere că actualul exerciţiu financiar ar putea fi ratat din cauza slabei absorbţii, iar cel viitor ar putea-o "penaliza" din start.
În joc este nivelul total de 34 mld. euro care i-au fost alocate României în exerciţiul financiar 2007 - 2013 şi care, în opinia Bucureştiului, ar trebui să rămână în exerciţiul financiar viitor măcar la acelaşi nivel.
Oricum, administraţia de la Bucureşti se aşteaptă ca sumele să fie reduse (speranţa este să nu fie reduse drastic) pentru că, după cum spune ministrul integrării Leonard Orban, ar fi minunat dacă bugetul UE s-ar reduce cu doar 50 mld. euro cum a propus preşedinţia cipriotă a Uniunii.
Poziţia Italiei este una de mijloc, nu face parte nici din grupul ţărilor care cer vocal menţinerea alocărilor pe fonduri structurale, dar nici din cel care cere reducerea drastică a bugetului UE - cel puţin 100 mld. euro.
Discuţiile Ponta - Monti au vizat, între altele, pregătirea următorului Consiliu European, în special pe tema stadiului negocierilor privind viitorul buget la Uniunii, cu accent pe Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune. Cele două guverne nu au dat detalii, dar preocupările devin din ce în ce mai mari pe măsură ce summitul UE din 22 noiembrie în care vor fi deschise ostilităţile pe buget se apropie.
Poziţia României este similară cu cea a Parlamentului European, dar şi cu cea a Comisiei Europene care vor, dimpotrivă, majorarea bugetului UE, deci şi a contribuţiilor ţărilor membre. Dar nici România, nici Comisia şi nici Parlamentul European nu pot face prea multe în faţa opoziţiei ţărilor contributoare precum Germania, Marea Britanie sau Olanda, pentru că acestea dau banii până la urmă.
La 13 noiembrie va exista o ultimă întâlnire a "Prietenilor coeziunii" (statele din Est plus Portugalia, Spania, Grecia şi Malta), pentru fixarea unei poziţii comune.
"România are o poziţie similară cu cea a Parlamentului European în privinţa cadrului financiar multianual pentru viitoarea perioadă de programare şi susţine un buget ambiţios, cu alocări corespunzătoare pentru politica de coeziune şi pentru politica agricolă comună", a susţinut Leonard Orban după o întâlnire cu Martin Schulz.
Dar, deocamdată, România nu are o poziţie definitivă pe acest subiect, iar discursul public în această privinţă a fost acaparat, mai degrabă, de disputa dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pe marginea reprezentării României la summitul din 22 noiembrie.
Victor Ponta a organizat recent un consiliu care să stabilească poziţia României faţă de bugetul multianual al UE, dar nu a inclus în această structură reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale.
Ponta a anunţat că-i va cere mandat şefului statului pentru a merge el la summit, dar acesta din urmă nu a dat niciun răspuns când i-a fost pusă o astfel de întrebare.
Având handicapul unei absorbţii mediocre în exerciţiul financiar 2007-2013, sub 10% din sumele acordate ca fonduri structurale şi de coeziune, România riscă, alături de alte state tăieri importante de fonduri, în exerciţiul financiar viitor.
Ţinta Consiliului organizat la nivelul primului-ministru este stabilirea mandatului la nivelul Consiliului afacerilor generale (care se reuneşte înaintea summit-ului UE) privind negocierea şi formularea poziţiei României în contextul finalizării negocierilor legate de cadrul financiar multianual.
Dar această poziţie trebuie spijinită şi de alte state, pentru că singură, România nu poate face mai nimic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
