Inspirati de a treia victorie consecutiva a dreptei in alegerile prezidentiale din Franta, sustinatorii lui Traian Basescu - sau ai unei republici prezidentiale - evoca crearea unui puternic partid strans unit in jurul sefului statului. Problema este ca intre Paris si Bucuresti sunt 3.000 de km.
Ideea nu este noua, ea a fost vehiculata in primul an dupa ajungerea la putere a fostei Aliante PNL-PD. S-a vorbit atunci despre o fuziune intre liberali si democrati cu scopul de a-l sprijini pe Traian Basescu in 2009, pentru cel de-al doilea mandat. Scenariul a fost negat la nivel oficial.
Ieri unul dintre strategii fostei Aliante PNL-PD, este vorba despre fostul presedinte liberal Valeriu Stoica, a confirmat si argumentat scenariul adus la zi: "Traian Basescu are nevoie de sustinerea unui partid puternic, cu majoritate parlamentara, a carui baza sa se constituie cu ocazia referendumului. Altfel victoria sa din 19 mai va ramane fara efect".
Sunt aici, asadar, doua ipoteze. Una ca Basescu va castiga la referendumul din 19 mai, cea de-a doua ca "infrangerea" celor 332 de parlamentari care au votat pentru suspendarea sa va conduce la crearea unui puternic curent proprezidential capabil sa nasca, la finalul procesului de meditatie ideologica, un puternic partid prezidential - asemenea celui care l-a condus spre victorie, in cel de-a doilea mandat, pe presedintele Jacques Chirac.
Analistii spun insa ca in Romania un asemenea proiect este sortit esecului. Profesorul de stiinte politice de la Universitatea Bucuresti, Daniel Barbu, afirma ca un partid prezidential nu are decat o ratiune - aceea de a sustine un singur om. Un partid prezidential rezista atata vreme cat rezista omul din fruntea statului si isi pierde ratiune de a fi dupa, spune profesorul si analistul politic Stelian Tanase. Comparatiile cu Franta nu sunt elocvente, sustin ambii analisti.
In Franta un partid prezidential isi are rostul in masura in care prerogativele presedintelui sunt aproape nelimitate - "un monarh constitutional", dupa cum afirma Barbu. Nu este cazul Romaniei - adauga el - a carei Constitutie atribuie sefului statului puteri limitate.
Puterea presedintelui Frantei a permis in Hexagon coagularea unor forte in jurul sefului statului. Dar cand Franta a votat o asemenea constitutie, in anii '50 ai secolului trecut, era intr-o criza majora. Pierduse imperiul, era in razboi cu Algerul. Generalul De Gaulle - erou al razboiului - a fost rugat sa se intoarca in fruntea tarii. "Salvatorul" a cerut in schimbul acestui "sacrificiu" o constitutie pe masura sa. Parlamentul francez a votat aceasta constitutie. Asa s-a nascut ce-a de-a cincea Republica.
Dreapta gaullista s-a scindat apoi intre gaullisti si "giscardieni" (dupa numele presedintelui Valery Giscard d'Estaing) si s-a faramitat. In istoria recenta, in 2002 mai precis, dreapta s-a unit formand un partid - Uniunea pentru o Majoritate Prezidentiala, actuala Uniune pentru o Miscare Populara, al carui sef este noul presedinte al Frantei Nicolas Sarkozy. Analistii romani spun insa ca Romania este la mii de kilometri de Franta si, oricum, premisele care au facut posibila in Hexagon crearea unei constitutii pentru un presedinte si a unui partid in jurul sefului statului nu sunt valabile aici.
"Noi nu suntem in razboi, nu suntem intr-o criza profunda care sa justifice crearea unui partid in jurul unui om", spune Tanase. Si, oricum, adauga el, realitatile sunt astazi altele: "90% dintre regimurile politice din Europa sunt parlamentare, nu prezidentiale".
Valeriu Stoica a spus ieri ca un partid prezidential trebuie constituit nu doar in jurul PD si al PLD - partid care il sprijina explicit pe Traian Basescu -, ci este nevoie de o miscare mai ampla.
"Toti cei care il sustin pe Basescu pot constitui baza unui mare partid pentru majoritatea prezidentiala. Nu este vorba numai de PD si PLD, ci de o baza mai larga care se constituie cu ocazia referendumului si care trebuie folosita la alegerile europarlamentare, locale si legislative", a argumentat Stoica, unul dintre fruntasii PLD, formatiune care ii reuneste pe cei plecati in urma cu o jumatate de an din PNL. Si mai afirma Stoica: "Modelul unificarii fortelor de centru-dreapta pe care l-a creat Chirac si l-a desavarsit Sarkozy trebuie sa fie urmat si in Romania. Daca invatam din lectia lui Sarkozy, putem sa construim un partid care sa guverneze Romania in interesul romanilor timp de cateva cicluri electorale".
Stelian Tanase crede insa ca astfel de initiative contin si o doza de oportunism: "Un partid prezidential este in buna masura un partid oportunist. Oportunistii se aduna acolo unde este puterea. Cat presedintele este la putere, sustinatorii sai vor fi vizibili public".
Analistul crede ca ideea crearii unui partid prezidential nu apartine sustinatorilor publici ai acestei idei, ci chiar presedintelui. "Ion Iliescu nu a avut nevoie de un partid prezidential pentru ca a avut in spate o majoritate puternica. Emil Constantinescu a vorbit in schimb despre un astfel de partid, l-a dorit. Traian Basescu isi doreste un astfel de partid. Un presedinte care nu are o majoritate puternica de partea sa isi doreste un astfel de partid. Ratiunea unui astfel de partid este dupa cum se vede sa sustina un singur om. Dar Constitutia Romaniei limiteaza puterile presedintelui, drept urmare efectul politic al aparitiei unei astfel de formatiuni nu va fi major", afirma Tanase.
Ideea aparitiei unui partid in jurul lui Traian Basescu nu este singura pozitie proprezidentiala lansata ieri, cu mai putin de doua saptamani inainte de referendumul care, dupa cum arata sondajele, il va readuce pe presedintele suspendat la Cotroceni.
PD a anuntat ca va cere modificarea Constitutiei in sensul ca, daca populatia respinge prin referendum, de doua ori, demiterea presedintelui, atunci Parlamentul va fi dizolvat. Cum era de asteptat, partidele antiprezidentiale au ridiculizat propunerea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
