În jurul lui Horea Uioreanu, la Consiliul Judeţean Cluj, se ţine agenda. Nu atât cea a întâlnirilor preşedintelui liberal al Consiliului Judeţean, cât cea a şpăgii în folosul partidului. Dosarul „Uioreanu”, instrumentat de DNA anul trecut şi finalizat la începutul lui 2014, arată o practică pe scară largă: se cumpără funcţii în instituţii publice, dependente de numirea politică, se cumpără contracte de către cei care ar trebui să le câştige. Banii ajung la partid. În cazul lui Horea Uioreanu - la PNL. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax continuă seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?" care să scoată la lumină banii „gri” primiţi şi cheltuiţi de partide arătând, astăzi, cum oamenii de afaceri nominalizaţi de procurori ca fiind ofertanţii şpăgii pentru PNL au continuat să deruleze contracte de zeci de milioane de euro, în an electoral, prin Consiliul Judeţean Cluj. Banii partidelor vin, aşadar, în mare măsură, din banii celor care plătesc, în România, taxe şi impozite. Tu ştii ce mai fac banii tăi?
În topul naţional al banilor distribuiţi în 2014, an cu două runde electorale, Consiliul Judeţean Cluj se află pe locul al cincilea, cu 28,1 milioane de euro. I-au luat-o înainte doar Caraş-Severin, Prahova, Vâlcea şi Botoşani. 23 de milioane de euro dintre acestea au fost direcţionate, din analiza pe care gândul a făcut-o asupra contractelor locale, către două asocieri cu un numitor comun: compania ACI Cluj SA, controlată de mai mulţi antreprenori locali, printre care Dorin Aşchilean, menţionat într-una din declaraţiile-cheie ale dosarului "Uioreanu".
După arestarea lui Horea Uioreanu, pe 28 mai, prelungită şi până azi, licitaţiile la Cluj au fost îngheţate. Contractele semnate, deşi controversate prin dovezile prezentate de DNA în dosar, merg mai departe. În plus, milioane de euro atribuite pentru cumpărarea de pubele în programul de gestionare eco a gunoiului se cheltuiesc fără ca acestea să fie folosite în condiţiile în care restul proiectelor din program sunt blocate în faza de licitaţie.
În seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax provoacă partidele la transparenţă în finanţarea campaniei, companiile la denunţarea presiunilor politice, instituţiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide şi parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.
Aşa cum am arătat în episodul-pilot al seriei "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenţia directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să ştie, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul "Cosma" de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul "Uioreanu" de la Cluj şi până la 30% în declaclaţiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autorităţile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie.
