In ciuda continuarii luptelor, liderii albanezi si macedoneni au decis sa semneze ieri, conform planului, un acord de pace care sa puna capat celor sase luni de conflict.
Acordul a fost convenit saptamana trecuta, dupa negocieri dificile intre reprezentantii majoritatii slave si liderii politici ai etnicilor albanezi, eforturi mediate de Statele Unite si Uniunea Europeana, relateaza CNN.
Acordul prevede o mai buna reprezentare a albanezilor in parlament, in fortele de politie si in institutiile de invatamant. In plus, limba albaneza va fi folosita in administratie in zonele unde albanezii reprezinta cel putin 20% din populatia locala.
In noaptea de duminica spre luni au izbucnit noi confruntari intre rebelii albanezi si fortele macedonene in nordul tarii, in pofida incetarii unilaterale a focului proclamate in ajun de guvern.
"Teroristii ne-au atacat pozitiile si noi am ripostat", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Marjan Gjurovski.
El a spus ca schimburile de tiruri au avut loc in regiunea Kumanovo, in jurul satelor Nikustak, Vistica, Orizari si Slupcane, controlate de rebelii din UCK. Luptele s-au concentrat in imprejurimile satului Vistica, la circa 25 km nord-vest de Skopje.
Sosit ieri la Skopje, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, presedinte in exercitiu al OSCE, a participat la semnarea acordului de pace, programata pentru ora 16.00.
Pentru eveniment au mai sosit in capitala macedoneana secretarul general al NATO, George Robertson, reprezentantul UE pentru politica externa si de securitate, Javier Solana, si ministrul de Externe a Belgiei, Louis Michel, a carui tara detine presedintia semestriala a UE.
Cei patru au avut o intrevedere cu presedintele macedonean Boris Trajkovski, urmata de discutii cu premierul Ljubco Georgievski, cu ministrul de Externe si ministrul Apararii. In program a fogurat si o intalnire cu liderii principalelor patru partide politice din Macedonia.
Acordul global de pace se refera in principal la drepturile minoritati albaneze si prevede acordarea statutului de limba oficiala limbii albaneze, iar statul macedonean va ramane stat unitar.
Reforma politiei, precum si amendamentele aduse Constitutiei macedonene in conformitate cu revendicarile albaneze fac si ele obiectul acordului. Documentul ofera o amnistie si rebelilor care nu au comis crime pasibile de a fi judecate de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie.
Dupa semnarea acordului, 3.500 soldati din statele membre NATO vor fi desfasurati in Macedonia, intr-o operatiune la care vor lua parte, cel putin pentru inceput, doar statele membre in Alianta. Misiunea NATO va fi de a supraveghea dezarmarea rebelilor albanezi.
Acestia si-au inceput operatiunile militare din Macedonia in luna februarie a acestui an, declarand ca doresc mai multe drepturi pentru comunitatea din care fac parte, in conditiile in care albanezii reprezinta o treime din cei doua milioane de locuitori ai fostei republici iugoslave.
Guvernul de la Skopje afirma insa ca albanezii doresc sa ocupe zone din teritoriul macedonean pe care sa le alipeasca ulterior la un Kosovo independent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
